„A învăța să înveți” este cheia care deschide porțile către învățarea pe tot parcursul vieții. Presupune efort, timp, răbdare, creativitate, spirit ludic-imaginativ, autocunoaștere și autocontrol, abordare pozitivă, motivație intrinsecă. Este o combinație între cunoștințe, aptitudini și atitudini de care este nevoie pentru explorarea universului cunoașterii.
«Nicio jucărie nu e mai frumoasă ca jucăria de vorbe. Copiii, ca și oamenii mari, sunt mai simțitori la vorbe decât la fapte, plăcându-le mai mult decât faptele făcute, faptele povestite. Și, dacă povestea miroase a minciună și minciuna este ticluită bine, povestea și atunci le place mult. (…) La strigătul „Stați că vă spui povestea cu racii!”- toate uneltele de joacă sunt părăsite.» (Tudor Arghezi, Poveste cu oi)
Se știe că noi, oamenii, suntem unici. Experiențele de viață contribuie și ele la unicitatea noastră, iar particularitățile fiecăruia au un rol extrem de important în procesul învățării. Copiii sunt diferiți și au stiluri de învățare diferite. De aceea, ca profesori, trebuie să căutăm permanent soluții, strategii, metode pentru a veni în sprijinul tuturor copiilor, pentru a-i ajuta să învețe, a-i învăța să învețe.
Cu gândul la toate acestea, m-am gândit să valorific un text literar astfel încât să ajungă la sufletul întregii clase de elevi. Deoarece cea mai simplă şi mai răspândită modalitate de a identifica diferitele stiluri de învăţare se bazează pe simţuri, am combinat două sau mai multe modalități de comunicare pentru transmiterea informației: cuvinte, imagini, sunete, gesturi, lumini pentru a reda textul „Piatra pițigoiului”, după Tudor Arghezi, într-un mod inedit. (Manualul de Limba și literatura română, Editura ArtKlett, clasa a IV-a).
Metoda predicțiilor este o metodă care stimulează imaginaţia copiilor, asocierile de idei şi originalitatea. Prin intermediul acesteia, se exersează capacitatea de a găsi o soluţie originală unei situaţii posibile. Astfel pentru predarea lecției „Piatra pițigoiului”, după Tudor Arghezi, elevii au fost puși în situația de a face predicții. Acestea i-au provocat pe copii, i-au pus în dificultate și i-au motivat să participe cu interes, să intervină cu idei, să își imagineze continuarea poveștii, după fiecare secvență prezentată.
Posibilitatea de a ghici ceea ce se va întâmpla a captat atenția tuturor copiilor, chiar și pe cei cu dificultăți de învățare și a dus la obținerea unor idei variate și a crescut motivația pentru lectură.
• Le prezint elevilor la videoproiector „Piatra pițigoiului”, după Tudor Arghezi.
• youtube.com/watch?v=1eDk6gSvi5Y
Filmul se întrerupe la minutul 2:53. Copiii află că păsările călătoare, berze cu aripi mari, rândunele mici și alte soiuri de păsări au ajuns cu bine în țările calde. Văzând că au început să îmbătrânească și, la gândul că nu se mai pot întoarce în țările de unde au plecat, au hotărât să zidească un palat.
• Se verifică dacă elevii au receptat corect mesajul de comunicare prin jocul „Adevărat/ Fals”, (disciplină integrată: „Joc și mișcare”). Pentru enunțul „Adevărat”- elevii se vor ridica la marginea băncii, iar pentru „Fals”- se vor așeza pe scaune.
Păsările călătoare au ajuns cu bine în țările calde.
Toate păsările așteptau cu nerăbdare topirea zăpezilor.
Păsările au hotărât să zidească un palat.
• Apoi, se solicită părerea elevilor: „Ce crezi că se va întâmpla în continuare?”. Se notează pe un flipchart răspunsurile, pe scurt.
• Se derulează filmul în continuare până la minutul 4:50. Elevii află că păsările au construit bucată cu bucată, cea mai mare cetate din lume, străjuită de vulturi și corbi. Într-o zi, un pițigoi, a ciocănit la geamul unei împărătese care, uimită de frumusețea lui, l-a lăsat să intre.
• Fiecare elev are pe bancă o fișă cu următoarea sarcină de lucru:
1. Colorează caseta corespunzătoare.
S-a întâmplat ce ți-ai imaginat? Da/ Nu
2. Completează:
În palat păsările au adăpostit și …
• Se solicită din nou părerea elevilor cu privire la derularea evenimentelor: „Ce crezi că se va întâmpla în continuare? De ce crezi astfel?”. Răspunsurile se scriu pe o nouă foaie de flipchart, nu înainte de a savura momentele de bucurie ale copiilor care au intuit corect continuarea poveștii.
• Se derulează filmul, până la minutul 14.26, iar copiii află că pițigoiul s-a dus la balconul altei împărătese și, cu istețimea și frumusețea lui, a fermecat-o și pe aceasta.
• Se verifică din nou dacă elevii au receptat corect mesajul de comunicare prin jocul „Adevărat/ Fals”, (disciplină integrată: „Joc și mișcare”). Pentru enunțul „Adevărat”- elevii se vor ridica la marginea băncii, iar pentru „Fals”- se vor așeza pe scaune.
Împărăteasa era foarte bogată.
Împărăteasa l-a împodobit pe pițigoi cu petale de flori.
Pietricica de la piciorul drept al pițigoiului avea puterea de a vindeca.
• Sunt aplaudați elevii care au intuit desfășurarea evenimentelor.
• Se derulează filmul în continuare, până la sfârșitul poveștii.
• Se completează pe fișa de lucru celelalte exerciții, pentru a vedea dacă elevii au înțeles textul audiat:
3. Completează în casetă numele personajului potrivit:
„- Apropie-te și vino înăuntru!” ………………… (împărăteasa)
„El zise pietrei să se mai facă o piatră la fel cu ea, ca să lase și împărătesei una.” …………………(pițigoiul)
• Se solicită elevilor să îți exprime părerea formulând răspunsuri la întrebarea:
Tu ce ai fi făcut cu piatra fermecată, dacă ai fi fost în locul pițigoiului?
Apoi, elevii desenează o scenă preferată/ personajul preferat din textul audiat. (Disciplina integrată: AVAP)
Jurnalul dublu/ Jurnalul cu dublă intrare este o tehnică prin care elevii stabilesc o legătură între text și propria experiență și cunoaștere. Copiii primesc o fișă care este împărțită în două coloane: pe prima coloană se descrie fragmentul ales sau se scrie ideea principală, pentru ca pe cea de-a doua coloană să noteze comentariile, impresiile personale referitoare la fragmentul respectiv sau se poate realiza un desen sugestiv.
Fascinați de povestea pițigoiului, elevii pot asculta cântecul pițigoiului albastru, stârnind curiozitatea iubitorilor de natură, de frumos, de diversitatea lumii înconjurătoare: youtube.com/watch?v=dHea9kHSoCo.
Cunoștințele elevilor despre pițigoi se completează cu atractivul „Știați că?”:
În România au fost înregistrate opt specii: pițigoiul albastru, pițigoiul azuriu, pițigoiul moțat, pițigoiul mare, pițigoiul de brădet, pițigoiul de livadă, pițigoiul de munte, pițigoiul sur.
Elevii sunt provocați să își imagineze un alt final al textului:
Ce s-ar fi întâmplat dacă pițigoiul nu ar fi furat piatra fermecată de la cea de-a doua împărăteasă?
Și, de aici, creativitatea elevilor ne surprinde, ca de fiecare dată, ne încântă și ne amintește cât de frumoasă este copilăria.
Abordând un text literar astfel, cu siguranță mesajul ajunge la sufletele tuturor copiilor dintr-o clasă. Le valorifică talentul literar, talentul artistic, îi provoacă să descopere, să cerceteze și să viseze.
Bibliografie
iteach.ro/pagina/1113/ – „Stilurile de învățare”;
Ioan Neacsu- „Metode și tehnici de învățare eficientă”, Editura Polirom, Iași, 2015.
qualitrainer.eu/competente-personale-sociale-si-de-a-invata-sa-inveti/
view.livresq.com/view/5fd2037043950100078bc29d/
youtube.com/watch?v=dHea9kHSoCo