În contextul educațional contemporan, competența de literație reprezintă una dintre fundamentele esențiale ale dezvoltării cognitive și sociale a elevilor, depășind limitele tradiționale ale lecturii și scrierii pentru a deveni o abilitate transversală crucială pentru toate disciplinele de studiu. Prezentul articol examinează conceptualizarea modernă a literației ca proces complex de identificare, înțelegere, interpretare și creare de conținut prin diverse medii comunicaționale, analizând specificitatea abilităților dezvoltate prin contactul cu textele literare narative, lirice și dramatice. Prin propunerea unui model didactic structurat în trei etape distincte – prelectura, lectura propriu-zisă și constituirea sensului – se oferă o abordare sistematică pentru dezvoltarea competențelor de literație în mediul școlar, subliniind importanța metodelor interactive și a strategiilor diferențiate în procesul de formare a cititorului competent și critic.
Formele fixe de poezie: Sonetul
Articolul de față reprezintă o trecere în revistă a formelor fixe de poezie, insistând mai ales asupra sonetului considerat grai al iubirii. Deși supusă rigorilor unor principii stricte, forma fixă de poezie a devenit pentru poeți un mod de a se exprima. Cultul excesiv al formei reprezenta pentru autorii de poezie cu formă fixă însăși esența poeziei. Chiar dacă, deseori, lirismul autentic fusese sacrificat formei, inspirația profundă lipsind, poezia cu formă fixă s-a manifestat ca o necesitate interioară a artistului.
Un proiect, un club de lectură și mesajele Pădurii vii
Lecturiada 2025 s-a desfășurat sub auspiciile Nevoii de identitate, una dintre cele 10 nevoi educaționale numite de matematicianul-filozof Solomon Marcus. Prin diferite activități și proiecte, cercurile de lectură din țară au venit spre elevi cu provocarea de a răspunde la întrebările: „Cine ești?„, „De unde vii?” și „Încotro te duci?”.
Factori de risc ai delincvenței juvenile (Studiu)
Delincvența juvenilă reprezintă un fenomen complex, cu implicații sociale, juridice și psihologice, care afectează nu doar tinerii implicați, ci și întreaga societate. Pentru a combate eficient această problemă, este esențială identificarea și înțelegerea cauzelor care contribuie la apariția comportamentului infracțional în rândul minorilor. Printre factorii cei mai importanți se numără abandonul familial și școlar, precum și influența negativă a anturajului – în special a grupurilor de prieteni cu comportamente deviante.
The Role of the Modern Teacher at a Technological High School with Electrotechnical Profile
In the context of modern pedagogy, the role of the teacher in an electric high school
far transcends the mere transmission of information. The teacher who is actually an
engineer, becomes a facilitator, a guide and a mentor who prepares students not only to
understand concepts, but also to creatively and innovatively apply them to the real world of
electrotechnics, electrical measurements, electrical drives, electrical automation and other
subjects being studied, branches of the field, closely interconnected with each other.
Proiectul eTwinning „Hidden in My Rhythm”. Când arta și muzica devin limbaj universal
În anul școlar 2024-2025, elevii clasei a III-a A din Școala Gimnazială „Rareș Vodă” Ploiești au explorat timp de patru luni lumea ritmului prin activități creative, muzicale și artistice alături de parteneri europeni în proiectul eTwinning „Hidden in my rhythm”. Proiectul a urmărit explorarea ritmului în muzică, artă și mișcare, activitățile propuse stimulând dezvoltarea creativității, a spiritului de echipă, a empatiei, competențele digitale și lingvistice ale copiilor — totul într-un ritm european plin de culoare și energie.
Rolul concursurilor de geografie în Programul Național de Recunoaștere a Activității Școlare (PNRAS)
Programul Național de Recunoaștere a Activității Școlare (PNRAS) susține dezvoltarea elevilor, încurajând participarea la activități extracurriculare și competiționale. Concursurile de geografie, în virtutea caracterului lor interdisciplinar și practic, prezintă oportunități de învățare valoroase, autoevaluare și dezvoltare a competențelor transversale. Prezentul articol explorează importanța acestor competiții în concordanță cu obiectivele PNRAS.
Educație pentru viitor – activitățile remediale din școala noastră
Educația contemporană se confruntă cu provocări complexe în contextul diversității cognitive și a nevoilor educaționale ale elevilor. Activitățile remediale reprezintă o componentă fundamentală a sistemului educațional modern, oferind suport diferențiat pentru elevii care întâmpină dificultăți în procesul de învățare. Aceste intervenții pedagogice nu se limitează la simpla recuperare a lacunelor, ci constituie o abordare holistică care vizează dezvoltarea competențelor cognitive, socio-emoționale și metacognitive ale elevilor.
Rolul lecturii în integrarea elevilor cu CES
Articolul prezintă o analiză a rolului lecturii în procesul de integrare a copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES) în mediul școlar obișnuit, subliniind necesitatea unei abordări educaționale personalizate pentru fiecare copil. Studiul evidențiază beneficiile multiple ale lecturii în dezvoltarea copiilor cu CES, inclusiv extinderea vocabularului, dezvoltarea abilităților de comunicare și a gândirii abstracte, promovarea empatiei și a relațiilor sociale. Lucrarea detaliază modalitățile de adaptare a materialelor de lectură prin utilizarea tehnologiei, a textelor înregistrate și a elementelor tactile, precum și importanța pregătirii profesionale continue a cadrelor didactice. Este subliniat rolul esențial al implicării părinților în susținerea activităților de lectură acasă și necesitatea colaborării dintre toate părțile implicate în procesul educațional. Prin exemple concrete de implementare, articolul demonstrează că integrarea strategică a lecturii constituie un instrument fundamental pentru dezvoltarea holistică și integrarea socială eficientă a copiilor cu cerințe educaționale speciale.
Rolul profesorului itinerant și de sprijin între ideal și realitate: lipsa spațiului, lipsa resurselor, dar nu a vocației
În discursurile despre educație incluzivă, profesorul itinerant si de sprijin este deseori prezentat ca un pilon principal în integrarea elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES) în școala de masă. Însă între politicile educaționale și realitatea din teren se deschide un decalaj major, vizibil mai ales prin lipsa resurselor, a spațiului fizic și a unei înțelegeri clare a rolului nostru în colectivele școlare. Cu toate acestea, vocația nu lipsește. Ea devine uneori singura resursă constantă și sursa de reziliență în fața unui sistem adesea nepregătit pentru adevărata incluziune.