Printre modalitățile eficiente de predare-învăţare-evaluare din cadrul orelor de limba şi literatura română, se numără deliberarea, bazată pe procedeul numit Controversa Academică Structurată, preluată din domeniul ştiinţelor şi a educaţiei civice. Am utilizat-o în cadrul unor lecţii de limba şi literatura română, atât pentru elevii din ciclul gimnazial, cât și pentru cei din ciclul liceal.
Etapele lecţiei includ mai mulţi paşi:
1. Introducere: profesorul prezintă titlul lecţiei; se parcurg regulile deliberării.
2. Citirea textului: fiecare elev primeşte un text pentru studiu despre tema aleasă; elevii citesc individual textul; profesorul cere acestora, după parcurgerea integrală a textului, să împărtăşească, în grup, informaţii interesante/ deosebite/ neobişnuite din text.
3. Formarea grupelor şi discutarea textului: clasa se împarte în grupe de câte 4 elevi; profesorul cere acestora să facă schimb de idei, informaţii interesante, importante, identificate de către fiecare dintre ei, în text.
4. Prezentarea întrebării pentru deliberare: se precizează că fiecare text are o întrebare, pe baza căreia va fi discutată lecţia, prin deliberare; întrebarea se scrie pe tablă sau se afişează pe o foaie de flip-chart şi se citeşte cu glas tare.
5. Identificarea argumentelor: fiecare grup de elevi este împărţit în două echipe: A şi B; cei din echipa A vor cauta în text cele mai puternice argumente în favoarea întrebării pentru deliberare; cei din echipa B vor cauta în text cele mai puternice argumente împotriva întrebării pentru deliberare; echipele nu comunică în timp ce identifică argumentele.
6. Prezentarea argumentelor majore: cei din echipa A prezintă argumentele din text care susţin întrebarea pentru deliberare, celor din echipa B; aceştia din urmă nu au voie să îşi exprime opinia, pot pune întrebări de clarificare; cei din echipa B prezintă argumentele din text împotriva întrebării pentru deliberare, celor din echipa A; aceştia din urmă pot pune întrebări de clarificare, dar nu îşi pot spune punctul de vedere.
7. Inversarea rolurilor: profesorul precizează că, pentru a demonstra că fiecare parte înţelege poziţia celeilalte părţi, rolurile trebuie să se schimbe: cei din echipa A vor căuta în text argumente împotriva întrebării pentru deliberare, iar cei din echipa B vor căuta în text argumente care să susţină întrebarea pentru deliberare.
8. Deliberarea: elevii ies din rolurile A şi B şi încep să delibereze; se reaminteşte întrebarea pentru deliberare; fiecare din grupurile de câte 4 elevi va trebui să hotărască ce poziţie -pro sau contra- va adopta cu privire la întrebarea pentru deliberare, pe baza argumentelor din textul dat; acest lucru se va realiza prin negocieri la nivelul grupului mic; fiecare elev îşi exprimă punctul de vedere, care nu este obligatoriu să coincidă cu poziţia grupului.
9. Analiza procesului de deliberare: se reuneşte întreaga clasă; profesorul va pune diferite şi numeroase întrebări, referitoare la procesul ce a avut loc în interiorul fiecărui grup. Un exemplu în acest sens îl pot constitui întrebări precum: Care a fost cel mai puternic argument pro sau contra întrebării pentru deliberare? Care a fost poziţia individuală a elevilor? Care au fost zonele de consens/ de înţelegere? Ce întrebări există încă? De unde puteţi obţine informaţii?
Lecţiile s-au desfăşurat pe baza etapelor pe care le-am prezentat detaliat. Textele pe care le-au avut de citit conţineau informaţii selectate riguros, astfel că sarcina lor a fost să identifice în paginile parcurse argumente care să susţină întrebarea pentru deliberare, precum şi argumente împotriva întrebării pentru deliberare.
Cel mai aşteptat moment pentru elevi a fost analiza finală, debriefingul, care întotdeauna oferă o viziune largă asupra procesului în sine, asupra unor aspecte diferite care privesc atât tema aleasă, cât şi modul în care elevii s-au implicat în discutarea ei. Foarte importantă a fost, în cadrul acestei etape, realizarea unei atente analize a procesului în sine, obligatorie şi necesară pentru a înţelege ceea ce s-a întâmplat, de ce s-a întâmplat, cum s-a întâmplat. De aceea, întrebări precum: Care a fost cel mai puternic argument pro al grupului, identificat în text, referitor la întrebarea pentru deliberare? Care a fost cel mai puternic argument contra al grupului, referitor la întrebarea pentru deliberare? Care a fost poziţia ta în grupul mic? Care este opinia ta şi cu ce argumente găsite în textul dat o susţii? au fost utile pentru o fixare şi o sistematizare a cunoştinţelor asimilate de către elevi în această lecţie.
Astfel, lecţiile au favorizat abordarea integrată şi activitatea centrată pe elev, stimulând interesul pentru conţinutul textului pe care elevii l-au primit, fapt care le-a oferit posibilitatea de a lua contact şi cu alte abordări sau texte din afara manualului.
Intenţia noastră a fost ca, prin folosirea acestei metode, dincolo de dezvoltarea unor competenţe specifice obiectului limba şi literatura română, să încurajăm munca în echipă, să oferim posibilitatea elevilor de a-şi exprima originalitatea, de a fi creativi, intuitivi, de a avea curajul să îşi susţină punctul de vedere, să le stârnim curiozitatea, să-i facem să devină competitivi, responsabili.
* * *
Autori:
Prof. Mihaela Corina Nicolae, Liceul de Arte „Bălașa Doamna”, Târgoviște
Prof. Simona Marilena Duță, Liceul de Arte „Bălașa Doamna”, Târgoviște