O revistă internațională, care acceptă pentru publicare articole în domeniul educației și formării, în limbile română, engleză și franceză.
Perfecționarea metodelor de învățământ constă în folosirea metodelor clasice „modelate” potrivit datelor psihologiei moderne, pe de o parte, și introducerea unor metode noi care să asigure realizarea obiectivului educațional al școlii.
Perfecționarea metodelor de învățământ impune o îmbinare judicioasă a metodelor clasice cu cele moderne, în care tradiţia – cu elementele ei valoroase – și inovația să fuzioneze, să nu se excludă.
At the beginning of this school year I was very worried about the mood of my students. I was on the point of meeting them for the first time, after a long break of six months. We kept in touch for a couple of months by means of different online tools such as Google Classroom, Zoom or Skype, but what I really missed was the pleasant feeling of watching them working face-to-face, in teams or in pairs. The virtual breakout rooms were not enough. Despite my efforts of keeping them connected, I was afraid that I would meet some anxious students, who almost „lost” their English, some students unable to speak as they used to do for fear of making mistakes.
L’opération traduisante porte sur des textes dont la teneur, plus ou moins spécialisée, relève d’un domaine.La langue en est le dénominateur commun, avec tout ce qu’elle comporte d’ambiguïtés, de lacunes, de limites, qui tiennent à la nature de l’esprit humain. Or, ces signes, susceptibles de sens différents et de nuances multiples, restent sujets à interprétation. D’où la difficulté inhérente à la tâche du traducteur, qui doit saisir le sens du texte de départ dans ses nuances les plus fines et le reproduire de façon équivalente dans le texte d’arrivée.
L’utilisation des TIC (Technologies de l’Information et de la Communication) rend l’apprentissage individuel et autonome. Dans le cadre du FOS(Français sur Objectifs Spécifiques) l’apprenant détermine ses besoins et les situations de communication ciblées et les TIC soutiennent cette approche didactique basée sur un apprentissage autonome. Il s’y agit d’une autoformation où l’apprenant avance dans la formation en tenant compte de ses besoins langagiers, de son rythme d’apprentissage et de son niveau en langue cible. Si l’apprenant est l’unique responsable de son apprentissage, sans avoir besoin de l’aide d’un enseignant, on parle d’une autonomie complète.
Una dintre problemele majore ale sistemului educațional românesc, cosmetizată şi mistificată de către profesori şi inspectori, neasumată de către directori, părinți şi elevi, este fără îndoială ANALFABETISMUL FUNCŢIONAL, științific și lingvistic. Este greu de imaginat că în asemenea condiții ar putea să mai fie vorba de RECEPTAREA unui TEXT LITERAR, indiferent de apartenența acestuia la un gen literar sau la altul. Definită ca un proces de reacție personală în fața limbajului simbolic, ca o redescoperire în sine a ”adevărului” de către adolescent, receptarea este de fapt un act liber, de creativitate și de reinventare a unui conținut lingvistic și artistic. A vorbi despre ea în continuare, în contextul educațional care n-o face posibilă, mi se pare imoral. Mai autentic ar fi să discutăm despre cauzele care împiedică realizarea ei în orele de LLR din sistemul educațional românesc.
Anul 2020 a reprezentat o adevărată provocare pentru părinți, profesori și elevi deopotrivă, datorită trecerii educației din mediul fizic în cel online. Dacă la început acomodarea s-a făcut lent existând multe necunoscute, odată cu trecerea timpului avantajele școlii online au început să fie recunoscute de către toți cei implicați în procesul educațional.
Evaluarea elevilor, studenților și a cursanților, în general, s-a schimbat fundamental și, deși metodele tradiționale au încă rolul lor, noile tehnologii evoluează zilnic pentru a asista profesorii în această sarcină. Evaluările calitative în mediul online ajută la determinarea competenței cursanților și nivelul cunoștințelor acestora, utilizând instrumente și metode specifice.
În ultima perioadă, au fost numeroase referiri la educația în diversitate sau incluziunea școlară. Abordând aceasta tematică, am dori să comentăm sau să clarificăm două probleme pe care le considerăm importante: prima dintre ele se refera la incluziunea socială, care nu este sinonimă cu integrarea școlară, iar cea de-a doua se referă la incluziunea școlară, care nu este o noua invenție a educației speciale.
Modelul incluziv este rezultatul unei evoluții socioculturale care propune o călătorie de la excludere la stabilirea diferitelor forme de conviețuire care au beneficiat mai multa sau mai puțina acceptare socială. Multe dintre aceste forme sunt încă în vigoare și susținute de un anumit corpus ideologic impus de modelul social menționat ca răspuns la diversitate.
Literatura constituie pentru copii o modalitate de a călători în spații imaginare, de a cunoaște și de a experimenta realități noi. Ea oferă experiență de viață, lărgind universul de cognitiv al elevilor, are un puternic caracter educativ, putând corecta comportamentul copiilor prin implicațiile moralizatoare pe care le presupune. Copilul trăiește alături de personaje emoții, empatizează cu ele, dezvoltându-și capacitatea de a-i înțelege pe ceilalți.