În ultimii trei ani, am folosit predarea prin descoperire la fizică, adică pe baza unor experimente virtuale sau din viața de zi cu zi eleviii au reușit să „ghicească” noțiunea fizică ce trebuia asimilată în unitatea respectiva. După ce am reușit să notăm ceea ce ar trebui să învățam în unitatea de învățare respectivă, am făcut jurnalul de învățare cu noțiunile asimilate în unitatea de învățare respectivă și apoi am completat tabelul cu Știu/ Vreau să știu/ Am învăța. Pentru aprofundarea și asimilarea mai ușor a noțiunilor predate am folosit jocul didactic, jocul interactiv.
Un cadru de competențe pentru cadrele didactice
Condiția asigurării calității în educație este strâns legată de resursele umane („resursele calde”), de modul în care acestea sunt formate pentru a pune în praxis idealul educațional, ideal reflectat în dezvoltarea competențelor generale și specifice din programele școlare. Ministerul Educației, în colaborare cu Institutul de Științe ale Educației și cu Centrul de Perfecționare a Cadrelor Didactice din Învățământul Preuniversitar, a formulat un cadru de competențe necesare cadrelor didactice.
Violența asupra copiilor în familie și în școală (Studiu)
Violența asupra copiilor reprezintă una dintre cele mai mari și importante teme de studiu ale contemporanității. De-a lungul anilor, această problemă a devenit din ce în ce mai gravă. Din ce în ce mai mulți copii sunt abuzați fizic sau/ și psihic atât în cadrul familiei, cât și în cel al școlii. Fie că sunt victimele altor copii sau ale părinților, copiii abuzați pot prezenta traume psihologice la maturitate care ajung să influențeze în mod negativ comportamentul cu persoanele din jur.
Profilul de formare al absolventului de gimnaziu
Profilul de formare reprezintă o componentă reglatoare a Curriculumului Național. Acesta descrie așteptările față de absolvenții învățământului obligatoriu și se fundamentează pe cerințele sociale exprimate în legi, precum și pe trăsăturile psiho-pedagogice ale elevilor. Profilul ideal al absolventului de gimnaziu poate fi realizat, în prezent, în mare măsură interdisciplinar. Desigur, fiecare disciplină de studiu poate avea o competență-cheie pe care să o vizeze în mod privilegiat (de exemplu, competența de comunicare în limbă străină vizată de disciplinele de limbi moderne), însă în spiritul abordării propuse de Recomandarea europeană, nicio competență-cheie nu ajunge să se dezvolte izolat.
Calitatea educației
Cаlitаtеа еducаţiеi еstе аnsаmblul dе cаrаctеristici аlе unui progrаm dе studiu şi аlе furnizorului аcеstuiа, prin cаrе sunt sаtisfăcutе аştеptărilе bеnеficiаrilor, prеcum şi stаndаrdеlе dе cаlitаtе. Аsigurаrеа cаlităţii еstе аstăzi o opţiunе fundаmеntаlă pеntru nivеlul dе stаndаrd еuropеаn, privit în tot unitаrul său, iаr într-o sociеtаtе bаzаtă pе umаnism, аcеаstа dobândеştе noi vаlеnţе prin cаlitаtеа еducаţiеi.
Școala noastră, o școală incluzivă
Când a fost inițiat acest proiect Erasmus+ în România, m-am tot gândit ce aș putea eu să fac, ca director adjunct, dacă aș obține fonduri europene. Care sunt informațiile de care am nevoie, ce așteptări aș avea în urma unei astfel de mobilități, și nu în ultimul rând, ce oportunitate ar fi pentru școala pe care o manageriez, care este punctul de plecare, care este scopul instituției și care sunt obiectivele finale realizate?
Schimbări posibile la nivelul procesului de învățământ pentru formarea/ dezvoltarea competențelor cheie transpuse în documentele curriculare din Romania
Rezultatele învățării, ca ansambluri de cunoştinţe, abilități şi atitudini care urmează să fie formate tuturor tinerilor, ca instrumente cultural pentru învățarea pe parcursul întregii vieți sunt competențele-cheie, acel pachet transferabil și multifuncţional de cunoştinţe, deprinderi (abilităţi) și atitudini de care au nevoie toţi indivizii pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru incluziune socială și inserţie profesională. Acestea trebuie dezvoltate până la finalizarea educaţiei obligatorii și trebuie să acţioneze ca un fundament pentru învăţarea în continuare, ca parte a învăţării pe parcursul întregii vieţi.
Finanțarea instituțiilor de învățământ din România în perioada 2017-2021. Studiu de caz
Rezumat: Conform Legii Educației Naționale, în România învățământul constituie prioritate națională[2]. Acest lucru se datorează faptului că educația are un impact important asupra economiei și influențează aspecte precum „îmbunătățirea sănătății, scăderea ratei criminalității și a dependenței de prestații sociale”[13], paliere importante pentru țara noastră, și de altfel pentru orice țară care dorește dezvoltarea. În acest context, dorim să realizăm o scurtă radiografie cu privire la finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar din România cu accent pe modalitatea prin care se realizează finanțarea la acest nivel, formele de finanțare existente și prezentarea unui studiu de caz care va facilita înțelegerea acestui aspect.
Articolul de față prezintă aspecte cu privire la finanțarea învățământului preuniversitar din România, respectiv forme de finanțare și o analiză a evoluției finanțării educației în perioada 2017-2021.
Grădinița de vară: Ne jucăm și învățăm
Perioada preșcolară reprezintă o etapă a dezvoltării copilului în care se construiesc, se așază, se împletesc și se delimitează, treptat, principalele trăsături ale viitoarei personalități. De aceea, educatoarea se consideră un „arhitect”, un „proiectant”, și un „constructor” de un gen cu totul aparte, care trasează liniile viitoare de dezvoltare a unor ființe aflate în creștere și dezvoltare permanentă. Preocuparea educatoarei de a-i pregăti cât mai temeinic pe toți copiii pentru activitatea școlară se concretizează în aplicarea unui program de lucru care să prefigureze unele obligații școlare și să permită o evaluare corectă și completă a însușirilor dobândite.
Învățarea umană
Cu ceva timp în urmă, învățarea umană era studiată doar de discipline precum fiziologie, antropologie, genetică, psihologie și pedagogie, însă, odată cu trecerea timpului, aceasta a devenit o țintă și un subiect de cercetare și pentru domenii precum neuroștiințele, epistemologia, managementul cunoașterii aplicate etc.