Rolul jocului didactic în îmbunătățirea rezultatelor școlare la chimie ale elevilor cu cerințe educative speciale (Studiu)

Jocul didactic este o metodă bazată pe simulare și acțiune. Prin joc, elevii asimilează și consolidează cunoștințe, aplică date și noțiuni însușite anterior în situații noi de învățare, pentru a-și forma deprinderi de muncă independentă, de grup, precum și deprinderi de rezolvare a unor probleme.
Introdus în activitatea didactică, jocul oferă acesteia un caracter mai atrăgător, previne apariția plictiselii, monotoniei și oboselii. Jocul motivează, stimulează capacitățile intelectuale, dezvoltă imaginația‚ comunicarea, memoria și alte trăsături intetectuale ce vor contribui la însuşirea corectă a noţiunilor.

Prin acest studiu, s-a urmărit rolul jocului didactic în lecțiile de chimie desfășurate cu elevi cu cerințe educative speciale.

Obiectivele microcercetării au fost:
O1 – creșterea capacității de transfer a cunoștințelor;
O2 – formarea deprinderilor de muncă independentă;
O3  – creșterea capacității de concentrare a elevilor;
O4 – îmbunătățirea rezultatelor școlare ale elevilor.

Ipoteză: Dacă se introduc în procesul instructiv-educativ jocuri didactice adecvate particularităților individuale ale elevilor atunci va crește capacitatea de transfer a cunoștințelor, ceea ce va conduce la îmbunătățirea rezultatelor școlare.

Eșantionul de subiecți a fost format din 10 elevi înscriși în clasa a IX- a A la Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr.1 Bacău.

O parte din elevi au deficiență mintală ușoară, iar cealaltă parte deficiență mintală moderată; 90% dintre elevi provin din învățământul special, 10% din învățământul de masă, niciun elev nu are noțiuni elementare de chimie.

Metodologia cercetării și rezultate

Metodele utilizate pe parcursul studiului pentru verificarea ipotezei au fost: observarea sistematică a comportamentului elevilor și chestionarul.

În timpul lecțiilor de chimie, s-a observat modul de implicare al elevilor, ritmul de lucru, interesul și capacitatea de concentrare a acestora. Elevii doreau să se implice, dar solicitau sprijin frecvent din partea profesorului sau colegilor, ritmul de lucru era destul de lent, interesul și capacitatea de concentrare erau limitate.

În prima săptămână din luna octombrie, a fost aplicat un chestionar prin care s-a urmărit dacă elevii conștientizează faptul că au dificultăți de învățare la chimie, dacă ei cred că își pot îmbunătăți rezultatele și care consideră că ar fi măsurile ce le-ar veni cel mai mult în ajutor.

În urma interpretării chestionarelor, s-a constatat că toți elevii consideră că întâmpină dificultăți la chimie, 70% nu pot rezolva singuri exercițiile, 10% nu înțeleg cerințele, 20% se tem de eșec; 50% cred că rezultatele obținute la chimie se pot îmbunătății, 70% consideră că introducerea jocurilor didactice i-ar ajuta să-și însușească noțiunile predate, 10% cred că orele de pregătire suplimentară și 20% doresc mai multe ore de chimie. În ceea ce privește nevoia de sprijin în pregătirea lecțiilor și temelor 80% dintre elevi consideră că au nevoie de sprijin, 10% doar uneori, iar 10% nu au nevoie de sprijin.

În lecțiile ce au urmat, au fost introduse jocuri didactice în momentul de reactualizare și de fixare a cunoștințelor și în lecțiile de recapitulare și sistematizare. Au fost selectate jocuri didactice atractive și antrenante, jocuri sub formă de concurs, care să solicite cunoștințele anterioare și noi ale elevilor. Elevii au răspuns pozitiv, s-au implicat cu dorința de a câștiga concursul, a crescut interesul pentru ora de chimie, precum și capacitatea de concentrare, dar în mică măsură.

La sfârșitul semestrului I, s-a aplicat un alt chestionar, prin care s-a urmărit dacă elevii consideră că jocurile didactice i-au ajutat să obțină rezultate mai bune, i-au ajutat să se concentreze și dacă i-au motivat să lucreze independent. Au mai fost întrebați dacă prin introducerea jocurilor didactice în lecții au reușit să înțeleagă mai bine cerințele exercițiilor, să-și cunoască nivelul de pregătire și dacă au înțeles și însușit mai ușor noțiunile predate. Ultima întrebare a fost dacă elevii consideră necesară utilizarea jocurilor și în lecțiile viitoare.

În urma prelucrării chestionarelor s-a constatat că 70% dintre elevi consideră că jocurile didactice i-au ajutat să obțină rezultate mai bune, 20% cred că i-au ajutat să se concentreze mai mult timp, iar 10% au fost motivați să lucreze independent; 60% dintre elevi cred că introducerea jocurilor a fost eficientă pentru că au înțeles mai bine, și-au însușit mai ușor noțiunile predate, 30% consideră că a fost puțin eficientă, 10% că nu a fost eficientă; 50% dintre elevi consideră că prin introducerea jocurilor didactice în lecțiile de chimie au înțeles mai bine cerințele exercițiilor, 20% și-au putut aprecia nivelul de pregătire, iar 30% consideră că se descurcă la chimie la fel ca înainte. La ultima întrebare 60% dintre elevi consideră necesară utilizarea jocurilor didactice, 10% cred că nu este necesară și 30% nu știu dacă este necesară.

Concluzii

Deși elevii nu dețineau noțiuni elementare de chimie, s-a constatat că aceștia doresc să se implice. Prin introducerea jocurilor didactice au devenit mai curioși, a crescut capacitatea de concentrare, interesul față de această disciplină, au început să lucreze independent, și-au însușit noțiunile predate, o parte dintre ei la un nivel minim acceptat, și-au asumat  responsabilitatea, și-au putut aprecia nivelul de pregătire, ceea ce a condus la îmbunătățirea rezultatelor școlare. Aceste concluzii confirmă în mare măsură ipoteza propusă.

 

prof. Florina-Nicoleta Cristian

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/florina.cristian

Articole asemănătoare