Gestionarea conflictelor, inteligența emoțională și prevenirea agresiunii

Cursul cu tema „Gestionarea conflictelor, inteligența emoțională și prevenirea agresiunii” a avut loc la Academia de Formare Profesională Europass din Florența, Italia, în cadrul unui proiect Erasmus+, a durat 5 zile consecutive de luni până vineri, în perioada 10-15 decembrie 2018  și a fost susținut de d-na profesor formator, consilier Susan Gagliano, care a desfășurat  o serie de activități, conform programului anunțat înainte de începerea cursului, prezentate în cele ce urmează.

Luni: Bun venit! (Exerciții de prezentare a membrilor grupului sub diferite forme: nume, stări sufletești, gesturi);  Introducere în curs – prezentarea cursului; apoi s-au dezbătut temele din curs: Conflict ca pe un obstacol sau o oportunitate?; Cum să facem un climat școlar mai pozitiv;

Marți: Prezentarea școlilor (grupul a fost alcătuit din 10 membrii : 4 din România, 2 din Grecia , 4 din Spania; ), fiecare echipa prezentând imagini cu școala și locurile de unde provin; Curs: Inteligența emoțională și socială ;

Miercuri: Curs la care au fost dezbătute temele : Are nevoie de limite conștiința de sine?; Gestionarea emoțiilor puternice; Consolidarea emoțională și socială;

Joi: Curs cu temele: Sunt niște medii nepoliticoși sau agresori?; Încorporarea conștientizării inteligenței emoționale și sociale a conflictului în curriculum.

Vineri: Curs: Medierea comunicării nonviolente; curs de încheiere, certificatele de participare, evaluare curs.
În fiecare zi de curs au avut loc si activități practice individuale și în grup.

În zilele de marți și joi, după amiază, au avut loc excursii, (opțional) turul Florenței, iar sâmbătă la Toscana, vizitându-se mai multe obiective.

Dintre activitățile practice  individuale și pe echipe amintim: realizarea unor stări conflictuale pe cazuri concrete, fiecare pe disciplina lui ; galeria sentimentelor (erau reprezentate 6 tablouri, doar rama, iar noi trebuia să reprezentam grafic, prin desen anumite stări sufletești pozitive pe care le avem); apoi ne erau reprezentate 12 imagini diferite în care erau descrise diferite stări,iar noi trebuia să alegem din ele, cum ne-am simțit în trecut, respectiv prezent ,acasă cât și la școală, motivând alegerea făcută; un set de 10 propoziții/ fraze în care trebuia să observăm care dintre acestea  sunt observații cu sau fără judecată și apoi să le transformăm în propoziții fără judecată); jocuri de rol; vizionarea anumitor filmulețe pe baza cărora se realizau apoi discuții cu privire la cele vizionate; etc.

În desfășurarea cursului, s-a plecat de la definirea termenului de “conflict”, ce înseamnă conflict în comunitatea școlară cu specificarea că  pot apărea conflicte între: elevi-elevi; profesori-elevi; profesori-familie; profesori-profesori; profesori-director; eu cu mine. S-a pus accentul pe inteligența emoțională, emoțiile fiind cele care ne afectează și corpul nu doar mințile noastre. Furia duce la: frică, confuzie, jenă, anxietate, vinovăție, dezamăgire, durere fizică sau emoțională, tristețe intensă. S-a pus accentul pe comunicare, prezentându-ni-se cele trei feluri de comunicare: pasivă, agresivă (pasiv-agresivă) și asertivă, descriind fiecare comunicare în parte, prezentându-ni-se  emoțiile și gândurile fiecăreia.

Întotdeauna în rezolvarea conflictelor trebuie să plecăm de la următoarea întrebare: “Ce crezi că este important pentru mine, să știu despre tine?” – unde elevii sunt stimulați să își exprime gândurile, emoțiile, senzațiile. Apoi se face diferența între conflict și agresiune. Conflictul: se poate întâmpla odată, cu oricine, chiar în special și cu prietenii; relația poate fi în termeni egali; poate avea loc între două persoane fără audiență. Agresiunea : are loc sistematic, repetat, în timp; există un dezechilibru al puterii; este nevoie de sprijin de la public; victima este depersonalizată.

Se prezintă șapte pași pentru o rezolvare eficientă a unei probleme: Identificați problema ;Înțelegeți interesele la toți; Enumerați soluții posibile; Evaluați opțiunile; Selectați o opțiune sau mai multe opțiuni; Documentați decizia și puneți-o în aplicare; Evaluarea și monitorizarea.

Conflict, agresiune, agresiune relațională: ce putem face cu adevărat pentru a o preveni, a o vindeca?

Într-o clasă, avem o secțiune interesantă de personalități , obiceiuri, valori, temperamente, atitudini. Este un loc în care indivizii se reunesc pentru a forma un grup. Un grup poate fi o sursă de sprijin, de stimulare, de distracție – sau poate fi văzută o limitare sau chiar o amenințare pentru individ. La fel ca toate experiențele umane, secretul constă în găsirea unui echilibru suficient de bun. Clasa și comunitatea școlară pot satisface multe nevoi – dar există un preț mic: trebuie să vă conformați regulilor , altor nevoi ale membrilor. Multe nevoi și impulsuri umane cele constructive, precum și cele distructive – se învârt în mod constant prin grup, influențând echilibrul său delicat.

Ce putem face pentru a preveni sau elimina conflictele și agresiunea? Iată câțiva pași:

  • Putem vorbi despre asta! Problemele relaționale și conflictele, pot fi împărțite în cadrul grupului, fac parte din grup, deci soluțiile pot fi găsite și în cadrul grupului. Elevii se vor simții mai implicați în munca grea cu care se confruntă în modificarea dinamicii grupului, atunci când aceștia fac cu adevărat parte din soluție. Rețineți că ceea ce funcționează sau este necesar într-un grup nu funcționează neapărat în altul.
  • Putem viziona filme sau citi cărți care vorbesc despre conflicte, agresiuni,pentru a stimula conștientizarea și pentru a încuraja discuțiile în clasă. De multe ori, doar vorbind despre o experiență îi ajută pe indivizi să recunoască faptul că prin ceea ce simt sunt naturali și normali. Filmele și cărțile pot fi discutate în clasă fără a le include într-o lecție anti-bullyng, deoarece elevii tind să creeze un sine fals când suspectează că profesorul încearcă să modeleze elevii într-un anumit mod de gândire sau de a acționa.
  • Putem juca situații de conflict sau abuz de putere preluate din literatură , filme ,cultură populară sau chiar inventate de elevi. Clasa poate discuta cum s-a simțit , să vadă lucrurile dintr-un alt punct de vedere , să gândească idei despre cum să găsească soluții pașnice.
  • Ne putem opri să ne fie frică de conflict și de agresiune, putem merge dincolo de a judeca acest lucru. Teama sau evitarea conflictelor îi ajută să își mențină statutul și contribuie la un sentiment de neîncredere față de adulți.
  • Noi putem fi facilitatori și nu judecători în timp ce îi îndrumăm pe elevii noștri în căutarea unor relații mai bune. Nu trebuie să căutăm vinovatul. În primul rând ascultăm.
  • Putem cere noi sugestii în loc să căutăm soluții. Putem pune întrebări precum: “Cum ne simțim în această clasă?” sau ”Cum vedeți voi să se întâmple”? În această etapă putem reformula și narra , pentru a ajuta elevii să își facă inima și mintea să comunice mai bine.
  • Putem încerca să definim : Cine? Ce? De ce? Când? Unde? Cum? Ce încercări s-au făcut pentru a îmbunățății situația? Cât de reușite au fost acestea? De ce/De ce nu? Ce avantaje are? Ce motivație trebuie să schimbe ceva? (Este mulțumit de situație?) Care sunt rolurile lor? Care este victima? Ce resurse are el/ea?
  • Grupul devine forța în restabilirea dinamicii mai bune, spunând că cineva și-a folosit puțin puterea. Grupul merită posibilitatea de reconectare.
  • Putem preda grupului să ia timp, să își numească emoțiile, să putem oferi experiențe în ceea ce privește teama de bullying. Ca educatori, putem rămâne în problemă fără să judecăm; oferim îndrumare în brainstorming și rezolvarea problemelor. Putem avea încredere deoarece clasa va avea resursele necesare pentru a crea relații noi și funcționale.
  • Putem folosi tehnici cum ar fi timpul cercului, negocierea cu versiuni reciproce ale argumentului, medierea de la egal la egal, cutiile poștale de clasă, jurnale de clasă, activități de comunicare și de grupare.

Concluzie: Dacă te uiți la agresiune sau conflict în vremuri de nedreptate, te vei gândi la pedepse ,cum ar fi suspendarea  sau  eliminarea elevilor din clasă . Poate că este și un abuz de putere? Omul trebuie să descopere cum să rezolve orice conflict fără răzbunare și agresiune. Fundamentul acestei metode este iubirea. Reacționând la agresiune cu agresiune , pierdem ocazia de a beneficia din experiența spirituală. Oamenii se urăsc pentru că se tem, pentru că nu se cunosc și nu se cunosc pentru că nu comunică.

Florence, 10-15 decembrie 2018

 

prof. Elena-Irina Sărăroiu

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/elena.sararoiu

Articole asemănătoare