Utilizarea metodei dramatizării în clasă, ca mijloc de predare, îi ajută pe elevi să se dezvolte într-o manieră holistică, atât din punct de vedere academic, cât și social. Această metodă poate implica cu ușurință copiii care sunt mai introvertiți și care prezintă un ritm de asimilare a cunoștințelor mai lent și același timp, îi provoacă pe elevii care au abilitatea de a se familiariza mai ușor cu noile cunoștințe predate. Dramatizarea oferă un mijloc distractiv de învățare, readuce afectivul în sala de clasă, implică elevii și le oferă puterea de a avea un rol esențial în educația lor.
Totul a început de la un proiect eTwinning. Taste the Music
În perioada 28 mai – 2 iunie 2019, elevii care fac parte din grupul „Copiii Curcubeu”, fondat și coordonat de profesor Viviana Raluca Ionescu de la Școala Gimnaziala de Arte nr 5, în colaborare cu Mircea Ionescu, dirijor și Lorena Topcsov, profesor, au participat în Italia, la Reggio Emilia, la premiera absolută a operei „Narciso” de Massenet, în cadrul OSMIM-OPERA, o colaborare italiano-română cu elevi și profesori de la Școala Gimnazială „M. E. Lepidus” din Reggio Emilia, Școala Gimnazială „G. Marconi”, Școala Gimnazială „J. Zannoni”, Școala Gimnazială „A. Balletti” din Quattro Castella, cu elevi și studenți de la liceul „Matilde di Canossa” și de la Institutul Superior de studii muzicale „A. Peri și C. Merulo” din Reggio Emilia, un proiect conceput de Stefano Cenci și Luigi Pagliarini.
Exigențe ale proiectării curriculare a activității din grădinița de copii
Conceptul „curriculum” reprezintă unul dintre cele mai controversate concepte în teoria şi practica educațională. De-a lungul timpului, acest concept a fost analizat, acceptat, respins, înţeles şi utilizat în modalităţi diferite. Din punct de vedere etimologic, conceptul „curriculum” provine din limba latină de la termenii: „curriculum” pentru singular şi „curricula” pentru plural.
Studiu privind impactul evaluării asupra motivației de performanță
Ipoteza de lucru a fost formulată pentru a explora o zonă de interes în ce privește factorii care susțin progresul în învățare: Motivația de performanță se manifestă in mod deosebit atunci când subiectul știe că acțiunile sale vor fi apreciate cu ajutorul unui standard de realizare, iar rezultatul acțiunii sale va fi supus unei aprecieri (conform studiilor realizate de către D. Mc. Clelland şi J. Atkinson).
Voluntariatul – bucuria de la școală
În prezent, școala românească se confruntă cu numeroase provocări (cursuri online, teze cu subiect unic, evaluări standardizate, simulări, bullying, substanțe interzise etc.), cărora elevii și profesorii trebuie să le facă față. Profesorii și majoritatea elevilor reușesc să se adapteze repede, dar sunt și elevi cărora li se pare dificil să iasă din zona lor de confort, care acceptă schimbările cu reticență. Profesorii, ca furnizori ai educației, ca reprezentanți ai școlii în sala de clasă, trebuie să găsească soluții pentru a-i atrage pe acești elevi către școală, pentru a le arăta că instituția de învățământ nu are doar rolul de a facilita accesul la informații, cunoștințe, ci încearcă să ajungă și la sufletul lor. Activitățile extrașcolare reprezintă o modalitate eficientă pentru a realiza acest lucru iar cele care implică voluntariatul sunt cele mai indicate, pentru că beneficiarii sunt atât persoanele ajutate (beneficiari direcți), cât și elevii voluntari (beneficiari indirecți).
Incluziunea copiilor cu CES – obiective, scopuri și principii
Educația incluzivă este un proces permanent de îmbunătățire a instituțiilor școlare, având ca scop valorificarea pe deplin a resurselor existente, în special a resurselor umane, pentru a sprijini participarea tuturor elevilor din comunitate la procesul educațional. Conceptul de educație incluzivă solicită recunoașterea necesității reformelor școlare pentru a oferi asistență educațională pentru toți copiii, inclusiv pentru cei cu dizabilități, supradotați sau cu talente speciale, într-un mediu școlar comun.
Proiectele eTwinning – oportunitate de promovare a imaginii școlii și experiență de învățare
În anul școlar 2020-2021, m-am implicat pentru prima dată într-un proiect eTwinning alături de colega mea de Geografie, profesor Mihaela Beraru, coordonând un grup de elevi din clasele a XI-a și a XII-a din cadrul Liceului cu Program Sportiv Bistrița. Pentru noi, acest proiect a însemnat cea mai mare provocare – mai întâi pentru că a fost pentru prima dată când am creat și prezentat materiale (conținut educațional) numai în limba engleza, iar apoi pentru că am cunoscut oameni empatici și generoși care ne-au ajutat necondiționat de câte ori dificultățile proiectului ne depășeau înțelegerea.
Proiectele eTwinning – un spațiu virtual al colaborării europene și al învățării online
Platforma europeană etwinning.net oferă acces la un cadru activ de învățare atât elevilor, cât și profesorilor preocupați de utilizarea instrumentelor pedagogice care integrează noile tehnologii în activitățile didactice. Astfel, mai ales în ultimii ani de context pandemic, elevii codreniști au avut oportunitatea de a deveni eTwinneri datorită implicării în proiecte de promovare a limbii franceze, ca limbă țintă de comunicare. Totodată, aceste proiecte au vizat și abordarea interdisciplinară.
Câteva opinii privind activitățile extracurriculare
De la an la an, activitățile extracurriculare și extrașcolare au o pondere tot mai importantă în procesul educativ al copiilor. Acestea vizează acele activități desfășurate în afara orelor de curs, în afara curriculumului, uneori chiar și în afara școlii, ele venind în completarea procesului de predare-învățare. Aria de manifestare a acestor activități este foarte vastă: excursii, tabere, drumeții, vizite la muzee sau alte categorii de instituții publice, vizionarea de spectacole, participarea la diverse activități artistice sau sportive, acțiuni cu caracter ecologic, activarea în diverse cluburi tematice, implicarea în acțiuni de voluntariat.
Considerații asupra aspectului afectiv în activitatea educativă
În prezentul articol, am ales patru sentimente dintre cele prezentate de domnul profesor Gabriel Albu în cartea sa „O psihologie a educației”, în care enumeră și explică sentimentele mai importante care influențează relațiile inter-umane, două pozitive – dragostea și prietenia, două negative – vinovăția și singurătatea.