În perioada 5 februarie –22 aprilie 2019 am participat la proiectul ,,INO-PRO – INOvație și PROgres pentru o educație școlară de calitate și incluzivă, în județul Dâmbovița” – Cod SMIS 104753, luând parte, în calitate de cursant, la activitățile din cadrul cursului de formare ″Managementul comunicării în mediul școlar″.
Influența comunității locale în creșterea și dezvoltarea copiilor
Este bine știut faptul că educarea copiilor presupune un efort susținut, care vine din partea familiei și a grădiniței/ școlii. Pe lângă acestea, o mare importanță revine și comunității locale din care fac parte copii, comunitate care își pune amprenta asupra creșterii și evoluției copiilor, poate mai mult decât s-ar putea crede. Obiceiuri pe care le văd în jurul lor, diverse comportamente, moduri de exprimare verbale și nonverbale reprezintă modele pe care copiii au tendința să le urmeze indiferent dacă acestea se manifestă pe ulița satului sau într-un cartier.
STEAM-abil
Cu toții știm despre finlandezi că au cele mai bune rezultate din Europa la testele PISA, că au o speranță de viață ridicată și că își manifestă excentricitatea prin băile reci ce urmează unor saune la 70 de grade Celsius. Ce nu știm însă este faptul că energia pe care o concentrează în activitățile productive nu provine din vreo sursă ocultă, ascunsă celorlalți muritori, ci tocmai din calmitatea proverbială, care îi ajută să evalueze corect opțiunile și să ia decizii corecte. Motivația acțiunii este, pentru societatea finlandeză, starea de bine a cetățenilor – la școală, la serviciu și în viață, în general.
Mediile educogene tradiționale: Familia și comunitatea socială rurală
Familia este, dintotdeauna, vectorul fundamental educației, izvorul celor șapte ani de acasă, instituția care-și asumă îngrijirea copilului și veghează la educația lui. Astfel, datoriile și obligațiile relației conjugale sunt reciproce și întru totul egale. Cu ajutorul datinilor, poveștilor, muzicii și poeziei populare se poate reconstitui trecutul îndepărtat, mai puțin cunoscut, dar mai ales se poate constitui o platformă vastă cu exemple de natură educativ-economică, prin apelul la personaje, cu modele variate de acțiune, denotând tipologii etico-morale și exemple pozitive sau negative în planul economico-gospodăresc, moral sau comportamental.
Let Us Play and Learn English
Games are used by teachers not only for the amusement of their students, but also for encouraging students to learn new grammar and vocabulary items. Students may be reluctant to acquire new grammar patterns and rules through classical exercises and traditional methods of teaching. By combining amusement with learning and acquisition, games attract students in using their willingness to learn new grammar concepts and rules. In other words, I daresay that games can replace or supplement the traditional techniques of teaching and learning.
Leonardo Anatomistul – program al mobilității din Romania în cadrul proiectului Erasmus+ „STEAM like Leonardo
Proiectele Erasmus+ de schimb interșcolar au un scop vădit, acela de a facilita schimbul de bune practici între instituțiile școlare europene. Din dorința de a se crea un liant între diferitele sisteme educaționale europene şi de a se permite facilitarea interacțiunii culturale, mobilitățile cu elevi, incluse în aceste proiecte, sunt momentele cheie ale acestor schimburi.
Exemple de activități de învățare necesare pentru înțelegerea mărimilor fizice și a unităților de măsură în învățământul primar
Predarea-învățarea matematicii în învățământul primar presupune mutarea accentului de pe achiziționarea de informații, pe formarea de competențe. Gândirea concret-intuitivă a școlarului mic impune utilizarea unor strategii didactice accesibile – jocul logic, simularea, ca și integrarea oportună în demersul didactic a mijloacelor de învățământ și materialul didactic cât mai sugestiv cu putință. În aceste condiții este asigurată participarea activă, individuală și de grup a școlarilor în rezolvarea sarcinilor didactice, creându-se condițiile necesare exprimării libere a ideilor și sentimentelor.
Importanța metodelor activ-participative în dezvoltarea gândirii critice a elevilor
Principala tendinţă a învăţământului românesc urmăreşte dezvoltarea gândirii critice a elevilor, prin folosirea metodelor şi tehnicilor activ-participative noi, care pun accentul pe participarea copilului şi îl plasează pe acesta în centrul procesului de învăţare. Învăţarea este un act personal care cere participare personală. O învăţare eficientă este cea în care elevul e implicat. El trebuie considerat, de mic, drept un participant activ şi creativ la propria formare.
Experimentul – metodă de explorare directă a realității
Experimentul este folosit în predarea științelor, constând într-o observare provocată și dirijată de anumite ipoteze, ce urmează să fie verificate experimental.
O săptămână altfel – o altfel de educație (Eseu)
Am ales sa vorbesc în următoarele pagini despre experienţa celor cinci zile din „Şcoala altfel” – sau săptămâna „Să știi mai multe, să fii mai bun!”. Această perioadă a dat elevilor şansa de a participa, într-un cadru organizat, la o suita de activitati non-formale din mai multe opţiuni posibile, opţiuni care au fost alese, de comun acord, împreuna cu elevii şi părinţii. Copiii au fost deschişi, veseli, dornici de a participa la orice acţiune, de a experimenta sau exersa, de a-şi forma competenţe complementare, de a dezvolta sau consolida relaţii cu colegii. Iniţial am simţit apăsarea unei săptămâni grele, dar la final am constatat că elevii mei au fost foarte încântați de activitățile desfășurate și așteptau cu nerăbdare săptămâna din anul următor.