STEAM-abil

Cu toții știm despre finlandezi că au cele mai bune rezultate din Europa la testele PISA, că au o speranță de viață ridicată și că își manifestă excentricitatea prin băile reci ce urmează unor saune la 70 de grade Celsius. Ce nu știm însă este faptul că energia pe care o concentrează în activitățile productive nu provine din vreo sursă ocultă, ascunsă celorlalți muritori, ci tocmai din calmitatea proverbială, care îi ajută să evalueze corect opțiunile și să ia decizii corecte. Motivația acțiunii este, pentru societatea finlandeză, starea de bine a cetățenilor – la școală, la serviciu și în viață, în general.

În perioada 21-28 ianuarie 2019, patru profesori de discipline reale (Eugenia Zamfir – matematică, Radu Daniel – chimie, Nicoleta Aron – biologie și Carmen Rădulescu – logică) au avut ocazia de a cunoște în mod direct acest sistem, în cadrul trainingului, organizat ca activitate a proiectului Erasmus+ – EDINN – Educate to Innovate, de către Koulutuskuntayhtymä Tavastia din Hämeenlinna, pe marginea abordării STEAM în educație.

Experiența profesorilor români în Finlanda a semănat foarte mult cu o saună, menită a slei organismul de toxinele adunate de-a lungul timpului, pentru a-i permite apoi o respirație curată, nepoluată. O experiență profesională dar și una de viață, care ne-a oferit repere la care putem aspira.

Screenshot 2019-02-02 12.48.11Tavastia este o școală cu 3000 de elevi, de fapt un CONSORȚIU, pentru că ideea de a pune în comun resursele materiale și umane este una gândită strategic, pentru a permite finlandezilor integrarea rapidă și ușoară a schimbărilor dictate de tehnologie și internaționalizare. În acest sens, dezvoltarea curriculum-ului și a mediilor de învățare trebuie să corespundă unei școli a viitorului.

Dar, cum arată o „școală a viitorului„ în viziunea finlandezilor?

Ei bine…n-o să credeți dar totul începe cu arhitectura spațiului proiectat pentru învățare. Orice proiect de renovare sau construcție a unei școli este aici o ocazie de a gândi arhitectura și proiectarea școlii în profunzime. Instalarea ușilor, utilizarea spațiilor, designul arhitectural, electric și audiovizual, adaptabilitatea și versatilitatea pedagogică a spațiilor au devenit din ce în ce mai importante, pentru că schimbările mediului fizic provoacă presiuni pentru a schimba și alte aspecte cum ar fi cele la nivel pedagogic sau al culturii operaționale.

Urmează apoi tehnologia. Includerea mediilor de învățare virtuale 3D, a spațiilor de gamificare sau a celor asistate de tehnologie extind conceptul de continuum spațiu-timp la procesul învățării. Riscurile folosirii tehnologiei, care țin de o anumită izolare a învățăcelului sau de blocarea comunicării, sunt asumate de sistemul finlandez, pentru că tehnologia te ajută să vezi, să experimentezi și să înveți lucruri care nu ar fi altfel posibile în educație. Tehnologia se dezvoltă independent de sistemul de educație, dar sistemul de educație trebuie să se adapteze și să integreze tehnologia, pentru că a o respinge înseamnă a respinge progresul, a rămâne în urmă. Imaginați-vă doar că ar trebui să te angajezi într-o uzină în care trebuie să folosești instalații de printare precum cea din imaginea de mai jos, după ce ani de zile ai fost format să strângi șuruburi și să pui piulițe, sau să conduci o mașină de curse după ce toată viața te-ai luptat la cârma unei căruțe. Zâmbiți, nu?

Mai apoi se dezvoltă metodele. Punctul de plecare pentru învățare: fenomenele holistice din lumea reală.  În învățarea bazată pe fenomen (PhenoBL) fenomenele sunt studiate ca entități complete, în contextul lor real, iar informațiile și abilitățile legate de ele sunt studiate prin depășirea granițelor dintre discipline și îmbogățirea învățării prin utilizarea mediilor de eLearning.

Pe parcursul celor cinci zile de curs am înțeles că schimbările nu s-au produs peste noapte nici în sistemul finlandez, dar că au avut la bază, ca mai toate schimbările, o atitudine pozitivă, un principiu de viață – Going through the solid rock even if it is cold.

Perseverența și încrederea în forța omului de a sfărâma roci, ghețuri și bariere au fost și sunt elementele care îi ajută pe finlandezi să fie învingători, pentru că ceea ce ar trebui să fie (în contextul unui climat care ajunge iarna la -24°C) o luptă cu natura, devine, în fapt, o luptă pentru natură, o împrietenire cu natura. Am aflat asta atât din explicațiile oferite de experții invitați pentru acest curs de dl. Arto Ruhala (directorul pentru dezvoltare al consorțiului), cât și din simpla observare a lucrurilor din jurul nostru, mărturii ale frumuseții născute din mariajul artei cu știința.

What? Why? și, mai ales How to…STEAM? sunt întrebări la care au răspuns pe rând: dr. Piritta Malinen (Kauriala High School), Mrs Anu Konkarikoski /Mr. Jari Välkkynen (Tavastia Vocational College), Mrs Riitta-Liisa Joutsenlahti, (Vanajavesi Community College) Dr. Kristof Fenyvesi și Matias Kaukolinna dar și participanții, care au fost provocați să realizeze, pe rând, experimente STEAM, cu efect imediat de…îndrăgostire.

În trecut, oamenii se temeau cel mai mult să fie proști și ridicau gândirea la rang de virtute (v.”Somnul rațiunii naște monștri„). Din fericire, astăzi, oamenii au încetat să mai considere rațiunea ca unic criteriu de evaluare a calității umane și să acorde credit și emoțiilor, iar abordarea STEAM, care este cuprinzătoare și holistică se bazează pe ideea că rațiunea singură nu își mai este sieși suficientă, pentru că rațiunea, fără emoție, este rece și stearpă. Proiectarea STEAM este importantă deopotrivă pentru ingineri și designeri dar și pentru dansatori, muzicieni sau artiști plastici. Finlandezii au înțeles asta și au avut curajul de a schimba din temelii sistemul de educație pentru a integra cele mai noi cunoștințe în domeniu.

Ce contează pentru un elev înainte de momentul absolvirii? Ca el să vină cu plăcere la școală, să dezvolte relații de prietenie, să se simtă apreciat și să poată învăța din greșeli. Ce contează pentru un elev la momentul absolvirii? Ca el să știe să facă lucruri…frumoase, care să-i încălzească spațiul și să îl facă fericit.

Prin urmare, în Finlanda nu există note. Singura evaluare este examenul de competențe de la sfârșitul ciclului de formare, care poate să fie de la o lună la 4 ani. Absențele se înregistrează într-un registru special, dar ele nu sunt luate în considerare la examenul final, iar pentru cei care vor să își continue studiile, universitățile organizează selecții pe bază de examen. Curriculum-ul se contruiește mai degrabă personalizat și presupune o abordare integrativă care depășește cadrul rigid al disciplinelor.

Metoda principală de lucru este proiectul, pentru realizarea căruia elevii apelează la sprijinul profesorilor din mai multe arii curriculare. Nivelul de cunoștințe este adaptat scopului/ profesiei pentru care ești format (dacă vei deveni constructor, atunci conținutul matematic și științific trebuie că corespundă cerințelor acestei profesii, daca vrei să devii arhitect, atunci nivelul cunoștințelor va integra noțiuni mai complexe). Accentul este pus însă, pentru toată lumea, pe dezvoltarea ideilor creative și pe răspândirea frumosului.

Poți învăța orice, oricum, cu orice mijloace, la orice vârstă. Nu există teama de a veni la școală și nimeni nu dorește să fugă de școală. Când am ajuns la școală nu ne-a întâmpinat niciun gardian, nu ne-a legitimat niciun paznic. Totul era curat și liniștit. În sinea noastră eram dezamăgiți. Ne pregăteam să vizităm o școală goală. Numai că, iată, surpriza a apărut la prânz (toată lumea beneficiază, în Finlanda, de o masă caldă, la prânz), când imensa cantină din incinta școlii s-a umplut, ca prin miracol, de tineri. Se pare că liniștea era doar o stare aparentă, căci furnicarul acesta de oameni era viu, și fremăta de energie creatoare. Privindu-i, m-am surprins gândindu-mă la această energie ca la un virus. Doamne, cât mi-aș dori ca oamenii să fie cu toții contaminați!

Pentru final, câteva dintre gândurile participanților…

Activitatea s-a desfășurat într-o instituție care, dincolo de educarea individului în sensul formării unei minți disciplinate, sintetice, creative, este preocupată de definirea rolului individului în societate, ca viitor profesionist, care trebuie să își îndeplinească acest rol adecvat și responsabil. Am vizitat o comunitate civilizată, care oferă cetățenilor săi servicii de înaltă calitate. Frumosul este pretutindeni, chiar și la -24°C. Am văzut că…se poate și altfel și am speranța că elevii mei vor trăi într-o comunitate în care munca bine făcută să fie o normă.„ (prof. Eugenia Zamfir)

„Impresii…Despre școală

Organizată pe departamente, fiecare departament beneficiind de propria clădire;
Pregătește „meseriași”. Profesorii lucrează în echipă și stabilesc de comun acord ce anume trebuie să învețe fiecare elev, în funcție de meseria pentru care se pregătește;
Se lucrează cu grupe între 15 și 18 elevi, calitatea pregătirii fiind garantată;
Atelierele și laboratoarele sunt foarte bine dotate, elevii fiind temeinic pregătiți;
Evaluarea elevilor urmărește formarea competențelor necesare meseriei pentru care se pregătesc,
Fiecare sală de clasă este dotată cu un monitor sau un ecran și videoproiector și conexiune Internet;
Nu există garduri și paznici;
Între orele 12 – 13, în pauza de prânz, elevii, profesorii și personalul școlii mănâncă la una dintre sălile de mese ale școlii;
Elevii au la dispoziție dulapuri în care își pot păstra bunurile personale;
Pe holurile de la intrarea în fiecare clădire sunt amenajate locuri de așteptare și relaxare;
În școală este curățenie și liniște, toată lumea respectă regulile.

…Despre programul de pregătire

Am apreciat varietatea exemplelor de aplicare a metodelor STEAM, în diferite situații și pentru diferite discipline;
Gazdele ne-au oferit un program foarte variat. Mi-a plăcut foarte mult programul de miercuri după-amiaza de la Aulanko Grand Villa. De asemenea, activitățile practice coordonate de Dr. Kristóf Fenyvesi și Matias Kaukolinna.

….Despre Finlanda

O țară în care toată lumea respectă regulile de conviețuire;
În magazine, restaurante și alte locuri publice personalul te întâmpină cu zâmbetul pe buze și te salută;
Programul de circulație al mijloacelor de transport în comun (trenuri, autobuze, tramvaie etc.) este strict respectat indiferent de condițiile meteorologice;
Arhitectura locului este respectată, iar clădirile par noi, chiar dacă unele dintre ele au o vechime apreciabilă
.” (prof. Daniel Radu)

„O experiență minunată. Am apreciat și mi-a plăcut, în mod deosebit, partea experimentală a cursului. Am învățat lucruri noi despre modelele matematice și arhitecturale ce se regăsesc în biologie. Oameni civilizați și primitori, finlandezii pot fi apreciați pentru modul în care au organizat învățământul vocațional pentru a acoperi practic, fiecare nevoie a societății.„ (prof. Nicoleta Aron)

Despre proiect:

EDINN (EDUCATE TO INNOVATE – 2018-1-RO01-KA229-049245) este un proiect Erasmus+ KA229 – Parteneriate de schimb școlar, cu perioadă de implementare 2018-2020 (coordonator: Colegiul Economic ”Ion Ghica” din Târgoviște).

Scopul proiectului este de a crește motivația elevilor pentru studiul matematicii, științelor și artelor, pentru a-și lărgi paleta de opțiuni pe piața muncii și chiar de a le oferi perspective noi de dezvoltare ca antreprenori.

prof. Carmen Rădulescu

 

prof. Carmen Rădulescu

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/carmen.radulescu

Articole asemănătoare