Spre deosebire de filosofie, implicată în cunoaşterea generalizată a Existenţei, ştiinţa se raportează prin cauze şi legi la analiza proceselor şi fenomenelor din realitatea obiectivă. Un loc aparte în știință îl are fizica (din cuvântul grec physis = natură), disciplină care studiază structura, proprietăţile, legile, formele de mișcare (mecanică, termică, electromagnetică) și transformările materiei.
Factori determinanți ai abandonului școlar în contextul educației incluzive
Lucrez într-o școală incluzivă cu elevi din diverse medii și diferite etnii, problema abandonului școlar este dezbătută mereu; încerc să iau decizii favorabile tuturor, să îi integrez pe toți în activități pentru a putea excela fiecare într-un domeniu, dar uneori se pare că mă lupt cu un zid, iar informația și dorința mea de implicare a elevilor în risc de abandon nu trece zidul.
„Les Cahiers d’Esther” – Oportunități de învățare și de colaborare interculturală în limba franceză pentru elevii din Europa
Proiectul eTwinning „Les Cahiers d’Esther: regards d’ados sur le monde” reunește elevi din România, Franța, Grecia, Spania și Italia, cu scopul de a explora teme precum adolescența, identitatea și societatea contemporană prin lectura și analiza benzii desenate „Les Cahiers d’Esther” de Riad Sattouf. Pe parcursul anului școlar 2024-2025, elevii clasei a VIII-a de la Școala Gimnazială „Grigore Moisil” din Ploiești, coordonați de profesoara de limba franceză Stan Cristina, sunt implicați într-o serie de activități educaționale menite să integreze în curriculumul de limba franceză metode inovative de învățare prin lectură creativă, scriere colaborativă și activități interdisciplinare.
Miniștrii educației și realitatea sistemului de învățământ preuniversitar
Pe parcursul perioadei de după decembrie 1989, în fruntea Ministerului Educației au fost persoane fără experiența predării în învățământul preuniversitar. Au fost două excepții, pentru perioade scurte de timp: Liviu Marian Pop și Monica Anisie.
Domnul Liviu Marian Pop a avut o experiență efectivă la catedră învățământul preuniversitar de 8 ani, între anii 1996-2004.
Doamna Monica Anisie se pare că a predat efectiv aproximativ 15 la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” din București.
„De ce nu mai avem profesori?” Răspunsul corect: Nu poți face educație la standarde europene cu profesorii rupți în c** de sărăcie
Citesc articolul din Adevărul și simt nevoia sa imi exprim opiniile legate de ceea ce scapă… Scapă esența: motivația și respectul.
Citesc articolul și cu tristețe observ că marii specialiști în educație cu studii impresionante în aulele universităților românești, sau, poate, chiar internaționale, nu surprind esența adevărului și mă întreb dacă acest demers al lor reprezintă o formă de politețe pentru a nu jigni corpul profesoral, ignoranța față de realitate sau dorința de a nu deranja mai mari sau mai micii politici românești de care ei înșiși, mari specialiști, depind financiar. Astfel, văd cum printre motivele enumerate sunt lipsa de colegialitate și de susținere pentru profesorii nou veniți de către dascăli cu mai mare experiență, birocrație excesivă, statutul de dascăl, lipsa de resurse materiale, tehnologice, logistice, condiții precare de munca… dar se pierde esența, de fapt esența nu se pierde, ci este ignorată pentru că așa de mai bine. Simt nevoia să completez aceste articole nu pentru a ieși în evidență și nici pentru a mă remarca ci doar pentru că adevărul îl consideră primordial a fi spus, fie că vorbim de adevărul real sau cel științific. Dar marii specialiști din educație se prefac că nu înțeleg și că nu știu adevărul științific pentru că ei conștientizează…
Efectele includerii beneficiarilor indirecți în deciziile școlii
Din punctul meu de vedere, includerea beneficiarilor indirecți (părinți, comunitate, organizații non-guvernamentale) în procesul decizional al școlilor este o temă importantă în educația modernă. Această abordare se bazează pe premisa că o educație bună nu implică doar elevii și cadrele didactice, ci și alte părți interesate care pot influența rezultatele educaționale. Este recunoscut faptul că părinții joacă un rol esențial în educația copiilor lor, iar implicarea lor în deciziile școlii poate aduce atât beneficii, cât și provocări.
Dezvoltarea rezilienței elevilor cu dizabilitate intelectuală, prin activități creative
Reziliența, definită ca abilitatea de a face față și de a se adapta la situații dificile, este o componentă esențială a dezvoltării personale. În cazul copiilor cu dizabilitate intelectuală, promovarea rezilienței este cu atât mai importantă, deoarece aceștia se confruntă frecvent cu provocări legate de integrarea socială, adaptarea emoțională și dificultăți cognitive. Acest articol explorează modul în care activitățile creative pot contribui la dezvoltarea rezilienței în rândul acestor elevi.
Strategii didactice centrate pe elev
Argumentele de ordin psihologic şi social că unele transformări produse în evoluţia educaţiei, mai cu seamă în planul obiectivelor pedagogice şi al procesului didactic însuşi, determină necesitatea adoptării unor modalităţi de tratare diferenţiată a elevilor. Astfel, corelat cu finalităţile generale ale educaţiei ca activitate socială definită, impactul cerinţelor societăţii asupra educaţiei se relevă şi în domeniul obiectivelor pedagogice specifice procesului instructiv-educativ al tinerei generaţii prin şcoală.
De la joacă la logică: primii pași în codare, prin eTwinning
Proiectele eTwinning aduc un plus de valoare educației preșcolare, oferind copiilor oportunitatea de a interacționa cu parteneri internaționali și de a dezvolta competențe esențiale pentru viitor. Prin intermediul acestor proiecte, copiii sunt expuși diversității culturale, promovând valori europene precum colaborarea, incluziunea și respectul reciproc.
Utilizarea problematizării în procesul de predare a romanului camilpetrescian „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”
În abordarea conținuturilor literaturii, problematizarea se distinge drept metodă didactică predilectă. Numită și „învățarea prin rezolvarea de probleme”, aceasta constituie o variantă a învățării prin descoperire, reprezentând și una dintre cele mai valoroase metode ale didacticii actuale.