În prezent strategiile didactice inovative la nivelul învățământului gimnazial sunt legate provocările diversității clasei, de adaptarea predării la nevoile individuale ale elevilor, necesitând o regândire profundă a practicilor de consiliere.
Studiul din 2021 realizat pe 379 de elevi de gimnaziu și liceu din Austria relevă faptul că percepția elevilor asupra utilizării predării diferențiate de către profesori este corelată pozitiv cu nivelul lor de incluziune socială, stare de bine școlară și auto-concept academic. (Pozas et al., 2021). În completare o cercetare efectuată în 2022 efectuată pe 824 elevi din clasele 3-8 din Arabia Saudită evidențiază o corelație semnificativ statistică între nivelurile ridicate de practici didactice inclusive, în special diferențiere și individualizare a instruirii și percepția pozitivă a elevilor asupra incluziunii academice, sociale și emoționale (Alnahdi et al., 2022).
Astfel proiectarea activității de consiliere prin promovarea unei culturi incluzive în educație prin: instruirea diferențiată, învățarea colaborativă sau principiul de proiectare universală pentru învățare, contribuie semnificativ la creșterea nivelului de participare, stării de bine și performanței școlare în rândul elevilor (Pozas et al., 2021);
Cadrele didactice care implementează o cultură incluzivă în activitatea didactică au impact la nivelul elevilor de gimnaziul asupra percepției pozitive, incluziunii academice, sociale și emoționale. (Alnahdi et al., 2022)
În studiul comparativ din 2024 privind practicile de educație incluzivă relevă necesitatea adaptarii mijloacelor didactice la diversitatea clasei. Acesta evidențiază faptul că materialele și tehnicile utilizate în activitatea de didactică trebuie adaptate astfel încât să răspundă diferitelor nevoi de învățare ale elevilor, inclusiv prin crearea unor planuri de învățare personalizate și folosirea unei varietăți de metode de predare care să corespundă stilurilor individuale de învățare. (Global Partnership for Education – Knowledge and Innovation Exchange 2024).
Proiectarea universală pentru învățare (UNIVERSAL DESIGN FOR LEARNING – UDL) reprezintă o metodă didactică esențială al educației incluzive aceasta presupune planificarea învățării cu scopul de a răspunde diversității elevilor de la bun început, nu doar prin adaptări ulterioare intuitive și neplanificate.
Proiectarea universală pentru învățare are la bază trei principii cheie conform CAST 2018:
1. Proiectarea activității de consiliere prin reprezentare diferențiată a informației – pentru a răspunde nevoilor elevilor diferențiat fie ele senzoriale, lingvistice și cognitive consilierul trebuie să utilizeze în proiectarea activității mai multe modalități de reprezentare a informației prin: text, imagini, audio, videoclipuri, scheme, glosare vizuale.
2. Proiectarea activității de consiliere prin modalități diferențiate de acțiune și exprimare- elevii vor putea demonstra ce au învățat în moduri diferite, consilierul școlar va proiecta mai multe modalități de acțiune și exprimare de exemplul prin: eseuri, prezentări, proiecte vizuale, materiale video, dezbateri.
3. Proiectarea activității de consiliere prin modalități diferențiate de implicare/motivare Elevii au posibilitatea de a se implica în sarcini de consiliere în funcție de nivelurile de dificultate, învățare prin joc sau proiect,consilierul oferind mai multe modalități de implicare/motivare prin activități interactive, autonomie în alegerea sarcinii, feedback personalizat, reflecție individualizată.este deosebit de valoros în clasele gimnaziale, unde elevii se află în plină dezvoltare cognitivă, emoțională și socială, iar diferențele individuale devin tot mai evidente. Aplicarea principiilor de Proiectare universală pentru învățare – UDL oferă astfel:
- Incluziunea elevilor cu cerințe educaționale speciale,
- Adaptarea pentru elevii cu stiluri diferite de învățare (vizual, auditiv, kinestezic),
- Creșterea motivației și participării active,
- Reducerea barierelor în învățare pentru toți elevii, nu doar pentru cei cu dificultăți.
Un exemplu elocvent poate fi activitatea de consiliere cu tema „Cine sunt eu și ce mă motivează?”, cu următoarele obiective:
- să reflecteze asupra punctelor forte și motivațiilor personale;
- să faciliteze exprimarea identității în moduri variate (vizual, verbal, scris, artistic);
- să susțină incluziunea emoțională și socială prin acceptarea diversității modurilor de exprimare și participare;
Desfășurarea activității (50 min):
Momentul 1 – Activarea elevilor pentru implicare în activitatea didactică (10 min):
Profesorul consilier pornește de la întrebarea:
„Dacă ai avea un minut să te prezinți fără cuvinte, cum ai face-o?”
Se oferă exemple vizuale: un colaj, o melodie, o imagine, un gest, un obiect personal.
În această secvență a proiectării universale pentru învățare se aplică principiul privind oferirea modalităților diferențiate de reprezentare a propriei persoane.
Momentul 2 – Activitate de lucru (25 min):
Elevii aleg una din următoarele forme de exprimare pentru a răspunde la tema:
„Cine sunt eu și ce mă motivează?”
Opțiuni elevilor (pot alege o singură opțiune sau combina mai multe opțiuni):
- Scrie un scurt text (poezie, paragraf, dialog interior despre: Cine sunt eu și ce mă motivează?;
- Desenează/realizează un colaj cu imagini reprezentative privind: Cine sunt eu și ce mă motivează?;
- Creează o mini harta a intereselor privind Cine sunt eu și ce mă motivează?;
- Înregistrează un mesaj audio sau video de 1 minut cu tema Cine sunt eu și ce mă motivează?;
- Compune o metaforă ex: „Eu sunt ca… pentru că…”.
Principiile proiectării universale pentru învățare aplicate sunt :
- Modalități multiple de exprimare și semnificare a emoțiilor;
- Autonomie și implicare crescută prin alegerea formei preferate.
Momentul 3– Reflectare și împărtășire (15 min):
Elevii care doresc pot prezenta creația lor. Se încurajează un climat de acceptare a diferențelor de exprimare și se discută: „Ce ai descoperit despre tine în acest exercițiu?”
„Cum e să te exprimi într-un mod diferit de colegii tăi?”
Principiu proiectării universale pentru învățare aplicat este încurajarea implicării emoționale și a conectării sociale prin exprimare autentică.
Momentul 4 – Evaluare:
- Reflecție scrisă scurtă (1–2 propoziții) despre ce au învățat;
- Consilierul notează observații privind tipurile de exprimare preferate și gradul de implicare.
Într-un context educațional divers, aplicarea principiilor proiectării universale pentru învățare (UDL) în activitățile de consiliere școlară oferă un sprijin echitabil pentru toți elevii, indiferent de particularitățile lor individuale. Cercetările recente evidențiază clar beneficiile acestor practici, care favorizează incluziunea academică, emoțională și socială, contribuind totodată la dezvoltarea unui climat școlar pozitiv. Activitățile de consiliere bazate pe proiectarea universală pentru învățare – UDL, permit elevilor să se exprime autentic, să-și descopere identitatea și să se implice activ în procesul educațional. Acest tip de abordare reduce barierele de învățare și susține atât performanța școlară, cât și starea de bine a elevilor – obiective fundamentale ale unei educații de calitate și incluzive.
Bibliografie
1. Alnahdi, G. H., Lindner, K.-T., & Schwab, S. (2022). Teachers’ implementation of inclusive teaching practices as a potential predictor for students’ perception of academic, social and emotional inclusion. Frontiers in Psychology, 13, Article 917676. doi.org/10.3389/fpsyg.2022.917676
2. CAST. (2018). Universal Design for Learning guidelines version 2.2.2 CAST. udlguidelines.cast.org/
3. Constantin, A. (2023). Empowering teachers for inclusive education: The role of initial teacher education. International Journal of Technology and Inclusive Education, 12(1), 405–410. infonomics-society.org/wp-content/uploads/Empowering-Teachers-for-Inclusive-Education.pdf
4. Global Partnership for Education – Knowledge and Innovation Exchange [GPE-KIX]. (2024). Comparative study on inclusive education practices: The cases of Uzbekistan, Tajikistan, Moldova, Kyrgyzstan and Georgia. www.gpekix.org/sites/default/files/2025-02/kix-emap-comparative-study-on-inclusive-education-practices-the-cases-of-uzbekistan-tajikistan-moldova-kyrgyzstan-and-georgia.pdf
5. Global Partnership for Education – Knowledge and Innovation Exchange [GPE-KIX]. (2024). Comparative study on inclusive education practices: The cases of Uzbekistan, Tajikistan, Moldova, Kyrgyzstan and Georgia. www.gpekix.org/sites/default/files/2025-02/kix-emap-comparative-study-on-inclusive-education-practices-the-cases-of-uzbekistan-tajikistan-moldova-kyrgyzstan-and-georgia.pdf
6. Nedelcu, M., & Garner, P. (2024). Inclusive education toolkit for teachers. UNICEF România. www.unicef.org/romania/media/13116/file/UNICEF%20Romania%20Inclusive%20Education%20Toolkit.pdf
7. Pozas, M., Letzel, V., Lindner, K.-T., & Schwab, S. (2021). DI (Differentiated Instruction) does matter! The effects of DI on secondary school students’ well-being, social inclusion and academic self-concept. Frontiers in Education, 6, Article 729027. doi.org/10.3389/feduc.2021.729027