EDICT

Am ales să cercetez folosirea unei diversităţi de metode în evaluarea la opţionalul Literatură pentru copii şi legăturile dintre variabile (metode tradiţionale şi metode complementare) introduse în practica didactică de evaluare a randamentului şcolar la această disciplină.
Am demarat această cerectare  interesată fiind de constatarea situaţiei reale în care se afla Literatura pentru copii în topul interesului elevului din învăţământul primar, al părinţilor lor, dar şi al cadrelor didactice.

Ipoteza cercetării a fost următoarea: Conceperea şi aplicarea unei varietăţi de metode și de procedee în evaluare poate determina creșterea interesului şi a randamentului şcolar la opţionalul Literatură pentru copii.

Obiectivele cercetării au fost următoarele:

• identificarea nivelului iniţial de dezvoltare  a interesului pentru lectură al elevilor;
• proiectarea şi experimentarea unui opţional (Literatură pentru copii), utilizând auxiliarul „Literatură pentru copii – clasa a IV-a”;
• înţelegerea  locului şi rolului evaluării rezultatelor, a modalităţilor de evaluare (criterii şi mod de organizare) în cadrul obiectului opţional;
• aplicarea modalităţilor clare, precise, punctuale de consemnare a rezultatelor evaluărilor pe parcursul activităţii, uşor interpretabile şi folosibile în adoptarea adoptarea de măsuri ameliorative;
• prezentarea, alături de metode tradiţionale de evaluare, şi metode moderne, stimulative, activ-participative utilizabile în cadrul opţionalului literatură pentru copii;
• identificarea măsurilor şi modurilor eficiente de optimizare a rezultatelor;
• evidenţierea progreselor înregistrate de elevi în dezvoltarea fluidităţii verbale şi asociative şi a flexibilităţii spontane şi adaptative a   gândirii elevilor.

Cercetarea de faţă fiind una experimentală, şi-a urmat cele trei faze specifice experimentului, constituite ca etape de sine stătătoare: evaluarea iniţială, intervenţia ameliorativă, evaluarea finală.

În cercetarea de faţă, am optat pentru o gamă variată de metode pentru a investiga dezvoltarea elevilor din clasa a IV-a. Am ales să desfăşor această activitate de cercetare cu două eşantioane de elevi aparţinând aceleaşi şcoli, din mediul rural încercând pe cât posibil ca aceste grupuri de elevi  să fie cât mai asemănătoare sub raportul unor caracteristici, pentru ca intervenţia factorilor exteriori, necontrolaţi să fie cât mai redusă, iar factorul experimental, administrat eşantionului experimental, să se evidenţieze cu pregnanţă. Am aplicat chestionare de sondaj, diferenţiate pentru elevi, părinţi şi cadre didactice.

Mă voi referi mai întâi la cel aplicat elevilor clasei mele ca pre-test, având ca obiectiv esenţial identificarea realistă a prezenţei cărţii în activitatea micului şcolar, a măsurii în care este orientat asupra valorii ei în viaţă.

Urmărind rezultatul obţinut, se observă o uşoară discrepanţă între numărul de elevi chestionaţi şi numărul cărţilor pe care le posedă fiecare dintre ei în biblioteca personală, a familiei. Fără a face comentarii referitoare la situaţia socio-economică ce ar determina această situaţie, cu implicaţiile sale socio¬culturale, o consider ca pe un semnal descurajant, dar nu iremediabil, diminuat prin acţiunea de orientare a elevilor spre alte surse de a intra în posesia cărţilor necesare lecturii.

Rezultatul privind preferinţele copiilor în materie de literatură sunt cele previzibile. Poveştile şi poeziile, literatura de aventuri constituie şi pentru această generaţie atracţia majoră, apropiindu-se foarte mult nu numai de zona lor de interes, ci, mai ales, corespunzând puterii lor de înţelegere. Nu pot să nu remarc faptul că şi oferta literară de altă factură lasă foarte mult de dorit în ceea ce priveşte accesibilitatea.

La întrebarea ce viza motivaţia pentru lectură a copiilor, răspunsurile lor nu au fost neaşteptate. Dorinţa lor de a cunoaşte alţi oameni, chiar şi prin internediul lecturii, denotă setea de socializare, de autocunoaştere prin cunoaşterea altora, prin raportarea la alţii (12 elevi). De asemenea, lipsa unor veritabile modele în mediul socio-uman apropiat lor le îndrumă căutările spre literatură (10 elevi). Cei 7 care citesc doar ca să nu se plictisească prea mult sunt cei care mă îngrijorează – alegerea lor e una de circumstanţă, nu una motivată; ca şi cum, între două rele l-ai alege pe cel mai mic. Alarmantă mi s-a părut şi situarea pe ultimul loc a dorinţei lor de a cunoaşte alte ţări, alte meleaguri. Să fie un semnal al lipsei de orizont, sau o expresie a înrădăcinării naţionalist-atavice de care suferă românul?

Acest grafic demonstrează că, în ciuda posibilităţilor precare de a-şi achiziţiona o carte nouă (şi ce plăcere şi drag de lectură se pierd prin aceasta!), copiii cunosc şi, din verificările mele în acest moment, chiar apelează destul de des la bibliotecă sau la anticariat pentru a avea cartea necesară pentru lectură. Faptul că apelează la rude destul de rar  sau la colegi demonstrează că şi aceştia au, la rândul lor, aceleaşi biblioteci personale sărace, sau nu doresc să-i deranjeze cu necesităţile lor de carte.

Criteriile după care îşi aleg o carte sunt realiste pentru vârsta pe care o au. Ilustraţiile primează în alegerea cărţii, ele vin să întregească vidul de conţinut sau de înţelegere de către copii. Aşa se explică de ce titlul şi conţinutul sunt următoarele criterii de alegere a cărţii. Doar 5 dintre elevi selectează cărţile ţinând cont de autor – cu siguranţă e vorba despre cititorii orientaţi, cu oarece experienţă sau care au beneficiat din plin de îndrumarea unui adult. Preţul, în proporţie destul de mare, şi aspectul cărţii, nesemnificativ valoric în economia opţiunilor elevilor, evidenţiază, încă o dată, resurse materiale modeste de achiziţionare a unei cărţi.

Sarcina orientării spre lectură sau spre lectura anumitor cărţi revine, cum e şi firesc, şcolii şi familiei, reprezentată de părinţi şi bunici.
Aplicarea testelor, în diferite faze ale cercetării mi-au permis să identific, să măsor randamentul şcolar, interesul pentru lectură, comunicarea, relaţionarea dar şi motivarea pentru activitatea şcolară  a elevilor înainte de introducerea opţionalului „Literatură pentru copii”, în timpul  şi la sfârşitul acestuia.

Pentru a reuşi să realizez o măsurare  cât mai obiectivă am ales să aplic elevilor din cele două colective de elevi, un test unic. Aplicarea acestui test mi-a dat posibilitatea să identific elevii cărora le place lectura, dar şi pe cei mai puţin interesaţi. Eficienţa metodei depinde de modul în care este utilizată, dar mai ales de felul în care sunt interpretate datele pe care testul ni le oferă.

În cercetarea pe care am întreprins-o, am propus ca subiect al observaţiei comportamentele şcolarului reflectate prin capacitatea de concentrare şi de valorificare a experienţei cognitive acumulate în  şcoală şi în afara acesteia, prin curiozitate şi originalitate, prin capacitatea de asociere şi dorinţa de a explora, prin modul de implicare şi rezolvare a noi sarcini de lucru.

Analiza produselor elevilor m-a ajutat în cunoaşterea  elevilor şi în desfăşurarea cu o mai bună eficienţă a procesului  instructiv-educativ, deoarece aceasta analiză furnizează importante date despre procesele psihice şi trăsături de personalitate ale elevilor prin „produsele” acestora: desene, picturi, compuneri, portofolii, caiete de teme, lucrări de creaţie tehnică etc.

Importantă fiind în cercetarea de faţă, analiza produselor activităţii elevilor, atât ale celor din eşantionul experimental, cât şi ale celor din eşantionul de control, mi-a oferit importante informaţii  despre factorii intelectuali care influenţează activitatea şcolară.

Pe parcursul studierii elevilor  cu un randament scăzut la opţionalul Literatură pentru copii şi foarte ridicat m-am folosit şi de metoda chestionarului administrată elevilor, părinţilor dar şi cadrelor didactice.

Am folosit chestionare cu întrebări şi răspunsuri dinainte formulate în care  subiectul trebuia să aleagă răspunsul din mai multe răspunsuri date la sfârşitul fiecărei întrebări Aceste întrebări au avut  avantajele şi dezavantajele lor, nu numai în ceea ce priveşte conţinutul răspunsurilor, ci şi în ceea ce priveşte prelucrarea acestor răspunsuri, unele pretându-se mai uşor la o codificare decât altele. Confruntarea datelor obţinute în urma utilizării chestionarului, referitoare la importanţa lecturii, dar şi la atitudinea părinţilor faţă de manifestările propriilor copii, m-au determinat să abordez aceste teme în cadrul şedinţelor cu părinţii şi să-i fac să înţeleagă, prin exemple adecvate, că atitudinea rigidă pe care o au unii părinţi faţă de opţionalul „Literatură pentru copii”, crezându-l un ,,apendice” al obiectului limba şi literatura română, este una greşită. Am utilizat în cadrul cercetării de faţă  şi metoda convorbirii.

Pornind de la rezultatele evaluării lor, am realizat o listă de conţinuturi pe care să le parcurgem în acest an şcolar, defalcate pe semestre, pe unităţi de învăţare şi pe care să se proiecteze activitatea de evaluare, astfel luând naştere şi auxiliarul „Literatură pentru copii – clasa a IV-a”. Am aplicat celor două eşantioane de elevi probe de evaluare iniţială unice, conţinând atât itemi vizânt bagajul de cunoştinţe referitoare la literatură şi comunicare, cât şi de creativitate (itemi subiectivi).

Rezultatele oferite de evaluările cu ajutorul testelor docimologice, al chestionarelor de opinie cu itemi de interes pentru această cercetare, valoarea produselor activităţii de lectură concretizate prin calitatea portofoliilor, creşterea valorii de interes pentru lectură şi a satisfacţiei pentru lucrul bine făcut au fost pe măsura efortului deosebit atât al elevilor, cât şi a noastră, a cadrelor didactice care am lucrat cu aceste colective de elevi.

În experimentul pe care l-am realizat cu elevii clasei a IV-a, am declanşat acţiuni educaţionale noi, originale prin introducerea opţionalului „Literatură pentru copii”, prin  abordări creative ale conţinuturilor învăţării utilizând metode şi tehnici de evaluare, metode şi tehnici de lucru active şi interactive, care îi implică într-un mod plăcut, atractiv pe elevi,  în vederea obţinerii unei îmbunătăţiri a randamentului şcolar la opţionalul ,,Litaratură pentru copii al” şi a interesului şi plăcerii pentru citit a acestora.

Elevii au primit cu încântare introducerea opţionalului, iar desfăşurarea acestuia în condiţii obişnuite, adică în sala de clasă, a înlăturat suspiciunile, impresia că ar fi supuşi unei investigaţii.

Interpretare și prezentarea datelor cercetării

Manifestarea interesului pentru lectură al elevilor, în faza iniţială şi finală a experimentului, obiectivată în comportament şi care în terminologia adoptată îmbracă forma variabilelor dependente am măsurat-o şi exprimat-o cantitativ prin tabelul de rezultate  şi a reprezentărilor grafice sub formă de histogramă.

Atât în etapa iniţială cât şi în cea finală am administrat câte un test  pentru a identifica nivelul de cunoştinţe şi modul de  gândire al elevilor din cele două eşantioane cu care am lucrat (eşantionul experimental şi eşantionul de control).

Analizând rezultatele obţinute în urma testării iniţiale de către cele două eşantioane (experimental şi de control),  se observă că cele două eşantioane au obţinut aceleaşi rezultate.

Comparând calificativele obţinute de către cele două eşantioane evaluate, putem spune că diferenţele dintre indicatorii măsuraţi apar în urma testării finale, rezultatele eşantionului experimental sunt mai mari decât al celui de control.

Concluziile cercetării

În concluzie, se poate afirma că ipoteza iniţială, ca şi ipotezele secundare aferente acestei micro-cercetări s-au confirmat.

S-au realizat, de asemenea, şi obiectivele cercetării: elevii, părinţii au înţeles locul şi rolul evaluîrii rezultatelor şcolare; au înţeles necesitatea necesitatea reconsiderării modalităților de evaluare (criterii şi mod de organizare) în cadrul obiectului opţional, plecând de la finalităţile urmărite. Am înţes o dată în plus necesitatea aplicării de modalităţi clare, precise, punctuale de consemnare a rezultatelor evaluărilor pe parcursul activităţii, uşor interminabile şi folosibile în adoptarea de măsuri ameliorative; să se prezinte, alături de metode tradiţionale de evaluare, şi metode moderne, stimulative, activ-participative utilizabile în cadrul opţionalului Literatură pentru copii, să se conceapă modalităţi practice, eficiente de consemnare şi valorificare a rezultatelor evaluărilor; să se identifice măsuri şi moduri eficiente de optimizare a rezultatelor.

În educaţie, în activitatea de formare, de cristalizare a personalităţii umane, nimic nu trebuie lăsat la voia întâmplării, pentru că nimic nu vine, nu se întâmplă fără un motiv anume.