În activitatea desfăşurată cu elevii cu ADHD este necesară utilizarea unor metode interactive, a exerciţiilor pentru reducerea deficitului de atenţie, a jocurilor pentru dezvoltarea atenţiei, a fişelor adaptate, fie pentru verificarea de către elevul cu ADHD a materialului necesar pentru fiecare oră, fie de autoevaluare a lucrului realizat în mod autonom, fie pentru achiziţionarea vocabularului şi a noţiunilor de gramatică corespunzătoare vârstei şi nivelului elevului – fişe care au la bază imagini, sarcini de lucru simple, formulate într-o manieră concisă, al căror principal rol este menţinerea atenţiei elevului un anumit interval de timp.
Dincolo de metode, exerciții orale, jocuri şi fişe de lucru diferenţiat, un rol important îl au şi anumite măsuri luate de fiecare profesor în parte – vizând stabilirea unui standard de calitate minim pentru fiecare activitate, utilizarea de strategii atenţionale în timpul realizării sarcinii, utilizarea unor strategii de înţelegere a textului scris şi de exprimare orală şi scrisă. La ora de limba franceză, elevul cu ADHD va fi ajutat şi de traducerea în limba română a cerinţelor de pe fişa de lucru sau din cadrul unui test de evaluare, de imagini care să suprindâ esenţa unui text destinat lecturii, de intervenţii ale profesorului sau ale unor colegi în cazul unor cuvinte/ al unor propoziţii mai dificil de pronunţat; activităţile independente din clasă şi de acasă vor fi adaptate posibilităţii elevului de a-şi menţine atenţia concentrată un anumit interval de timp, accentul fiind pus pe calitatea realizării unor sarcini de lucru a căror realizare necesită un timp scurt.
Energia specifică elevilor hiperactivi poate fi convertită în creativitate şi efort pozitiv, iar lipsa capacităţii de concentrare a atenţiei poate fi suplinită prin strategii educaţionale. Educaţia imaginativă oferă o cale practică pentru organizarea conținuturilor didactice, în funcţie de interesele copilului şi de modul în care poate învăţa în mod natural, fără a se plictisi, în cadrul unui proces didactic în care atenţia este menţinută prin stimularea imaginaţiei copilului. Scopul educaţiei imaginative este să ajute fiecare elev să dezvolte cele cinci tipuri de înţelegere în timp ce învaţă matematica, chimia, fizica, limba română, limbile străine etc. Educaţia imaginativă se realizează cu ajutorul comunicării şi gesticulării, al povestirii, al umorului, al jocului, al teatralităţii, al comparării cu diferiţi eroi.
Metode interactive utilizate în predarea copiilor cu dificultăți de învățare
1. Metoda „Schimbă perechea”. Se împarte clasa în două grupe egale ca număr de participanţi. Se formează două cercuri concentrice, copiii fiind faţă în faţă pe perechi. Fiecare copil ocupă un scaun, fie în cercul din interior, fie în cercul exterior. Stând faţă în faţă, fiecare copil are un partener şi are un număr. Profesorul dă o sarcină de lucru „Verifică dacă numărul elevului din faţa ta este mai mare sau mai mic decât numărul pe care îl ai tu”. Fiecare pereche discută şi se stabileste rezultatul. Cercul din exterior se roteşte în sensul acelor de ceasornic, realizându-se astfel schimbarea partenerilor în pereche. Jocul se continuă până când se ajunge la partenerii iniţiali sau se termină. Avantajele metodei: copiii au posibilitatea de a lucra cu fiecare membru al grupei, fiecare se implică în activitate şi îşi aduce contribuţia la rezolvarea sarcinii, stimulează cooperarea în echipă, ajutorul reciproc, înțelegerea şi toleranţa faţa de opinia celuilalt.
2. Metoda ,,Turul galeriei”. Este o metodă interactivă de învăţare bazată pe colaborarea între elevi. Această metodă presupune evaluarea interactivă şi formativă a produselor realizate de grupuri de elevi. Elevii, în grupuri de trei sau patru, rezolvă o problemă (o sarcină de învăţare) susceptibilă de a avea mai multe perspective de abordare. Produsele muncii grupului se materializează într-o schemă, diagramă, inventar de idei etc., notate pe o hârtie (un poster). Posterele se expun pe pereţii clasei. La semnalul profesorului, grupurile trec pe rând, pe la fiecare poster pentru a examina soluţiile propuse de colegi. Comentariile şi observaţiile vizitatorilor sunt scrise pe posterul analizat. După ce se încheie turul galeriei, fiecare echipă îşi reexaminează produsul muncii comparativ cu produsul celorlalţi şi discută observaţiile şi comentariile notate de colegi pe propriul poster.
3. Ciorchinele reprezintă o tehnică eficientă de predare şi învăţare care încurajează elevii să gândească liber şi deschis. Metoda ciorchinelui funcţionează după următoarele etape: Se scrie un cuvânt/ temă (care urmează a fi cercetat/ cercetată) în mijlocul tablei sau al unei foi de hârtie. Elevii vor fi solicitaţi să-şi noteze toate ideile, sintagmele sau cunoştinţele pe care le au în minte în legătură cu tema respectivă, în jurul cuvântului din centru, trăgându-se linii între acestea şi cuvântul iniţial. În timp ce le vin în minte idei noi şi le notează prin cuvintele respective, elevii vor trage linii între toate ideile care par a fi conectate. Activitatea se opreşte când se epuizează toate ideile sau când s-a atins limita de timp acordată. În etapa de reflecţie vom utiliza “ciorchinele revizuit” în care elevii vor fi ghidaţi prin intermediul unor întrebări, în gruparea informaţiilor în funcţie de anumite criterii. Prin această metodă se fixează mai bine ideile şi se structurează informațiile facilitându-se reţinerea şi înțelegerea acestora. Utilizarea acestor metode antrenează elevii într-o continuă participare şi colaborare, creşte motivarea intrinsecă deoarece li se solicită să descopere fapte, să aducă argumente pro şi contra. Lucrul în echipă dezvoltă atitudinea de toleranţă faţă de elevii cu un ritm mai lent de învățare sau cu deficit de atenție şi sunt eliminate motivele de stres, iar emoţiile se atenuează.
Tehnici specifice utilizate în activitățile cu copii cu dificultăți de învățare
Pentru ca procesul instructiv-educativ să aibă rezultatul scontat pentru un copil cu ADHD, este nevoie ca profesorul să recurgă la unele măsuri, cum ar fi:
1. Adaptarea numărului de sarcini atât în clasă, cât şi acasă. Se impune elevilor cu deficit de atenţie un număr inferior de sarcini faţă de cel considerat adecvat pentru restul elevilor. Putem utiliza, de asemenea, o strategie diferită: propunem un număr minim de sarcini pentru tot grupul, exprimând satisfacţia în cazul în care numărul de sarcini a fost îndeplinit, şi apoi propunem sarcini suplimentare opţionale a căror finalizare este voluntară şi care le poate îmbunătăți nota.
2. Adaptarea criteriilor de calitate în executarea sarcinilor. Elevii hiperactivi au predipoziţia de a face greşeli foarte uşor în executarea sarcinilor, din cauza lipsei de atenţie susţinută. Prin urmare, pentru a încuraja motivarea realizarii sarcinii şi calitatea rezultatului, propunem pentru fiecare tip de activitate un standard de calitate minim, pe care să-l considerăm mulţumitor, şi apoi alte criterii progresive de calitate, cu care îşi poate îmbunătăţi scorul.
3. Utilizarea de strategii atenţionale în timpul realizării sarcinii. Deseori, elevii hiperactivi şi neatenţi încep executarea sarcinilor fără suficientă atenţie şi cu dificultăţi în selectarea elementelor relevante, ceea ce conduce la greşeli, deşi au competenţele cognitive necesare pentru a îndeplini cu succes sarcina. Pentru a face faţă acestei eventualităţi, pe lângă instrucţiuni, îi ajutăm în realizarea sarcinii prin atenţionări de genul: „fii atent aici”, „observă că ceea ce tebuie să faci este să…”, „nu trebuie să faci …” etc. Este importantă realizarea unei evaluări diferenţiate prin folosirea unor metode şi materiale adecvate problemelor manifestate de elevi.
4. Strategii de reducere a deficitului de atenție. Este necesar sa se ofere spațiu personal pentru elevul cu deficit de atenţie (colț liniștit pentru studiu, scaun, birou suplimentar). Se poate permite mișcarea în timpul activităților și testelor. Trebuie sa avem in vedere acordarea de timp suplimentar pentru a finaliza teste și sarcini. Pot fi foarte utile diferite indicii folosite(săgeți, semn de oprire) pe teste și pe fişele de lucru. O listă de verificare pentru sarcinile mai lungi și mai detaliate il va ajuta pe elevul cu deficit de atenție sa ajunga la un rezultat mai bun la evaluarea respectiva.
5. Strategii de înțelegere a lecturii. Identificați și definiți cuvinte înainte de citire. Citiți in locul elevului cu ADHD cuvintele mai dificile in limba franceză (pentru ca elevul sa evite pierderea sensului textului) şi lăsaţi-l să citească acele cuvinte din text pe care le cunoaşte. Reduceți cantitatea de lectură necesară. Utilizați o foaie albă pliată pentru a citi un text si pentru a nu vedea decât un rând sau un paragraf deodată. Stabiliți limite de timp pentru executarea fiecărei sarcini. Limitați numărul de cuvinte pe pagină. Folosiți citirea in perechi (elevul cu ADHD, alături de un coleg de clasa cu care se înțelege bine si care are o mai mare putere de concentrare). Furnizați indicii pentru a pune in evidenţă elementele importante. Permiteţi jocul dramatic pentru ca elevul sa poată demonstra înţelegerea unui text. Utilizați activitati de stimulare a creativitatii- ilustrarea unui text, transformarea intr-o bandă desenată, realizarea coperţii unei cărţi pentru copii.
6. Strategii de exprimare scrisă. Reduceți volumul sau cerințele lucrării scrise, de exemplu, acceptarea unei prezentări de ansamblu. Împărţirea sarcinilor pe termen lung în sarcini care pot fi gestionate. Creșterea timpului de realizare a sarcinilor.
7. Strategii de ameliorare a problemelor de memorie. Furnizați un rezumat scris al lecţiei. Dați instrucțiuni scrise ─ pe tablă/ pe fișele de lucru. Citiți instrucțiunile de mai multe ori și discutați-le înainte de începerea testului. Permiteți elevilor să utilizeze materiale de referință, cum ar fi dicționare, software de procesare a cuvintelor sau cărți de vocabular.
Exemple de exerciţii care ajută la reducerea deficitului de atenţie
Exercițiul 1 – Reconstituirea unui cuvânt
ORGANIZARE Individuală DURATĂ 1 – 2 minute PUBLIC Orice public, inclusiv public în dificultate OBIECTIV De a trezi o primă reflecție asupra învățării Desfăşurare: Cu un videoproiector, literele unui cuvânt sunt proiectate pe tablă în ordinea corectă, dar împrăștiate în spațiu. Numărul de litere din cuvânt este anunțat. Când au apărut toate literele, acestea dispar imediat. Așteptăm treizeci de secunde și rugăm elevul să-l scrie pe foaia sa. INSTRUCȚIUNI Vei vedea pe ecran cum apar litere care alcătuiesc un cuvânt. Uită-te cu atenție la aceste litere! Va trebui apoi sa scrii cuvântul.
Exercițiul 2 – Observarea unui desen
ORGANIZARE: Lucru individual, apoi în perechi și la final cu întregul grup DURATA 2 ședințe de 20-30 minute, schimb de replici inclus la sfârșitul fiecărei sesiuni. OBIECTIV Sa-l determinăm pe elev sa reutilizeze grila de observație într-un alt context.
Desfăşurare : . Dăm cerinţa nr. 1. Apoi eliminăm desenul și distribuim un chestionar cu 10 întrebări la care li se cere să răspundă. Întrebările pot fi închise sau deschise. Numărăm răspunsurile corecte. Apoi adăugăm următoarele două întrebări: 1. Când ați observat desenul, vă așteptați la ceva? Ați crezut că va trebui să răspundeți la întrebări? 2. Dacă vă așteptați la întrebări, ce întrebări aţi fi dorit să vi se pună? După aceste două întrebări, se vor schimba opinii în grup, încercând să afle dacă au căutat să păstreze o formă, un detaliu. Dacă s-ar fi întrebat pentru ce va fi? Și-au imaginat o formă de restituire sau au fost prinși în desen? etc. 2. Întrebările pentru al doilea desen sunt desigur diferite, dar seamănă cu primele. Dăm mult mai multă precizie la a doua cerinţă, comparativ cu ceea ce se așteaptă de la ei. – Fiecare elev răspunde la întrebări individual. – Corecție comună. – Evaluarea răspunsurilor corecte și calcularea unei progresii sau nu între cele 2 exerciții. – Apoi, li se cere să răspundă la ultimele două întrebări puse mai sus și se propune angajarea în dialog. INSTRUCȚIUNI 1: „ Vei observa un desen cu atenție timp de 2 minute.. Răspunde la întrebări » 2: « Recitește întrebările primei cerinţe. Vei observa apoi timp de 2 minute un al doilea desen care reprezintă trei portrete. Uită-te la detalii. Răspunde la întrebări.
Exercițiul 3 – Reconstruirea unui text pe baza unei percepţii vizual-verbale
ORGANIZARE Muncă individuală Durata: 20-30 minute OBIECTIV Dintr-o percepție vizuală și o percepție auditivă, ghidarea elevului pentru a reconstitui un text incomplet. Desfăşurare: Prezentăm un text la videoproiector. În același timp, îl citim cu voce tare. Apoi oprim proiectorul. Oferim tuturor 1 minut pentru a repeta textul sau pentru a trece în revistă scena. Afişăm din nou la videoproiector textul complet, precum și versiunea care trebuie completată. Citim din nou textul în timp ce lăsăm elevul să vadă ecranul. Apoi, la sfârșitul lecturii, oprim totul și oferim tuturor textul de completat. Se face o verificare comună, urmată de un dialog. NOTĂ 1. Observați și ascultați cu atenție textul. 2. În tăcere, fiecare va repeta textul sau va trece în revistă scena. 3. Va trebui să găsiți 10-20 de cuvinte (în funcție de nivelul elevilor, numărul de cuvinte de găsit variază). 4. Privește din nou ecranul. Vedeți textul cu spaţii libere și textul complet. Ascultă-l din nou. 5. Completați textul cu spaţii libere. Exercițiul poate fi repetat, specificând elevilor ca termenii care vor fi găsiţi vor fi adjective, verbe la anumite timpuri sau cuvinte dintr-un anumit câmp lexical, în funcție de materialul lucrat.
Exercițiul 4 – Reconstituirea unui text pornind de la percepție auditivă
ORGANIZARE Muncă individuală Durata: 15-20 minute OBIECTIV: Pornind de la o percepție auditivă, se face îndrumarea elevului la reconstituirea unui text incomplet. Textul va fi citit doar de 2 ori. O listă de cuvinte va fi oferită elevului pentru a-l ajuta să reconstruiască textul citit. După o corecție comună, va urma un dialog.
Idei de jocuri care ajută la dezvoltarea atenției
1) Colorați în pix fluorescent toate grupurile de litere „SS” sau „ CE”, „Ci”, etc, din textul dat in limba franceză.
2) Joc de diferenţe care se regăsesc între 2 imagini
3) Jocul „Kim” (găsește obiectul care lipsește, care a fost eliminat dintr-o serie de obiecte).
Îndepărtarea unui obiect sau a unui cuvant : Se așează cinci-şapte obiecte în faţa elevului, obiecte pe care trebuie sa le reţină. Elevul se întoarce ulterior cu spatele, timp in care unul dintre obiecte este îndepărtat. Elevul trebuie să-şi amintească obiectul care lipseşte şi să-l numească in limba franceză. Acelaşi exerciţiu poate fi aplicat şi in cazul unei liste de şapte cuvinte.
4) Joc de grup „Plec într-o călătorie, iau cu mine …” – unde trebuie să repetați în ordine obiectele numite de la început.
Faceți analogii frecvente (asemănări între cuvântul nou si altele pe care le cunoaște deja). Acest lucru va facilita conexiunea pentru a avea sens și a clasifica informațiile. Ulterior, elevul va reutiliza mai ușor noile cunoștințe.
5) Jocuri cu mingea. Aruncăm mingea de la unul la altul punând anumite întrebări în limba franceză (în funcţie de tema lecţiei), ii explicăm copilului că în momentul în care spunem „Roşu!” va trebui să ridice mingea deasupra capului. Jocul solicită concentrarea şi viteza de reacţie a copilului.
6) Geanta scenariilor. Elevul extrage o afirmaţie dintr-un bol, afirmaţie pe care o transpunem într-un dialog; elevul are de spus care ar fi reacţia sa dacă ar fi în această situație. Acestea sunt afirmații pozitive sau negative (scrise in limba franceză), cum ar fi « Un băiat mai mare te obligă să-i dai banii tăi », « Cel mai bun prieten te ignoră » sau « Faci o activitate specială cu familia ».
Situaţii pentru jocuri de rol :
Ai câștigat un premiu.. Cel mai bun prieten te încurajează să faceți ceva care nu te tentează. • Te uiți la televizor și mama îți spune să vii să mănânci. .:.Un copil te impinge în recreaţie • :. Prietenul tău nu vrea să joace jocul pe care i l-ai sugerat. • :. Un copil vrea să ia unul dintre jocurile tale preferate. • :. Nu intelegi una dintre explicațiile profesorului, etc
7) Continuarea literelor. Copilul trebuie să copieze fără să greșească o serie de litere precum DFRTTTGHYHJY etc. Poate fi, de asemenea, o serie de numere sau forme. Sau cele 3 amestecate în funcție de vârsta copilului. Lungimea şirului va depinde și de vârsta și de capacitatea de concentrare a copilului.
8) Scaunele muzicale– joc util pentru activităţile pe bază de intrebari. Cel care rămâne în picioare trebuie să răspundă la o întrebare adresata de un coleg (în limba franceză).
9) Jocul imitatorului. Se enunţă o suită de 5-6 cuvinte sau de numere o singura dată. Elevul va trebui să le repete repede apoi.
10) Jocul erorilor voluntare. Se creează erori voluntare în alegerea cuvintelor. Elevul cu ADHD îşi va da seama că se află un non-sens în propoziţia/ fraza enunţată şi va deveni mai atent la discursul profesorului.
Toate aceste strategii, metode, jocuri pentru dezvoltarea atenției, respectiv pentru reducerea deficitului de atenție in cazul unui elev cu ADHD pot fi folosite cu succes la clasă, asigurându-se integrarea armonioasă a copilului in colectiv, prin cultivarea spiritului de echipă, a empatiei, a capacitații de comunicare eficientă in cadrul grupului.
Bibliografie
– Barabé, Danielle, Labranche, Louise, Laflamme, Josée – Élève en déficit d’attention, Ed. Commission scolaire de l’Énergie
– Egan, Kieran, Popenici, Ștefan – Educaţia elevilor hiperactivi şi cu deficit de atenţie, Editura Didactica Press, Bucureşti, 2007.
– Mara, Daniel – Strategii didactice în educaţia incluzivă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2009.