Activităţile extraşcolare au ca scop dezvoltarea unor talente speciale, stimularea elevilor pentru activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, atragerea interesului pentru activităţi socio-culturale, includerea în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, valorificarea aptitudinilor personale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru instituționalizat în afara școlii și sunt organizate în general de cadrele didactice. Activitățile organizate în mediul extrașcolar permit elevilor cu dificultăți de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi dezvolte potenţialul intelectual.
Contextul şi premisele curriculare ale cercetării
Activităţile extrașcolare au un rol important în viaţa elevului deoarece îi oferă un alt mod de dobândire a informaţiilor mai ușor și mai plăcut. Aceste activităţi sunt alese atât de către elevi, dar și de cadrele didactice care propun teme sau subiecte inedite, originale care au rolul de a trezi interesul pentru conținut, de a le stimula curiozitatea. Educaţia extrașcolară (realizată dincolo de procesul de învăţământ) are rolul important în formarea personalităţii copiilor noştri și în îmbunătățirea rezultatelor lor obținute la diferite discipline.
Obiectivele cercetării au fost:
-Valorificarea efectelor pozitive ale activităților extraşcolare în vederea îmbunătăţirii rezultatelor obţinute de elevi în studiul geografiei;
-Cultivarea dorinței elevilor de a se implica activ în cadrul orelor de geografie prin activităţile extraşcolare;
-Cuantificarea și măsurarea gradului de influenţă a activităţilor extraşcolare asupra rezultatelor elevilor la geografie;
-Determinarea nivelului de influență a activităţilor extraşcolare în însuşirea noţiunilor geografice;
-Identificarea gradului de influență a activităților extraşcolare asupra dezvoltării unei viziuni transdisciplinare a elevilor în studiul geografiei;
Ipoteza cercetării a fost că, dacă voi implica elevii în cadrul activităților extraşcolare, atunci voi influența în mod pozitiv rezultatele acestora la geografie.
Variabila independentă: implicarea elevilor în cadrul activităților extraşcolare;
Variabila dependentă: calitatea rezultatelor obţinute de elevi la geografie;
Perioada de cercetare: un an școlar
Eșantionul de participanți: În cercetarea didactică realizată am recurs la tehnica eșantioanelor paralele/echivalente, respectiv s-a lucrat cu eșantioane independente (2 clase paralele din aceeași unitate), realizându-se un design experimental intersubiecți.
Nivelul celor două clase fiind foarte asemănătoare, s-a stabilit că clasa XII Ş să fie clasa de control (la care orele de geografie s-au desfăşurat în mod clasic) iar clasa XII P clasa experimentală (la care pe lângă prezentarea informațiilor s-a recurs și la implicarea elevilor în activități extraşcolare). Clasa de control este formată din 18 elevi, iar clasa experimentală din 18 elevi.
Eșantionul de conținut: În proiectarea orelor de geografie s-au respectat conţinuturile propuse de programa şcolară.Un instrument important în proiectarea activităţilor extraşcolare a fost şi programa opţionalului Geografia Turismului în România și Europa.
Pentru testarea ipotezei, am utilizat următoarele metode de cercetare:
Observaţia sistematică presupune urmărirea intenţionată, metodică şi sistematică a unui eveniment, realizându-se prin prisma scopului cercetării şi a ipotezei cercetării. În cazul nostru, observaţia a fost valorificată de profesor atât la clasa de control cât şi la cea experimentală, stabilindu-se în prealabil aspectele ce trebuie observate (nivelul de implicare al elevilor în cadrul orelor de geografie, nivelul de pregătire a elevilor de la o oră la alta, efecte ale activităților extraşcolare asupra rezultatelor elevilor implicaţi în cercetare, precum şi orice eveniment ivit pe parcurs, cu relevanţă în cercetare).
Experimentul didactic sau experimentarea constă, practic, în provocarea anumitor fapte pedagogice, în scopul studierii lor. Pe baza rezultatelor obţinute în cadrul experimentului didactic, ipoteza cercetării este confirmată sau infirmată şi eventual se sugerează alte întrebări sau ipoteze. În etapa preexperimentală (pretestul) se stabileşte nivelul existent în momentul iniţierii experimentului didactic şi se stabileşte clasa de control şi cea experimentală. În etapa experimentului propriu-zis, s-a introdus la clasa experimentală (XII P), variabila independentă, respectiv elevii au fost implicaţi în cadrul unor activităţi extraşcolare.
Astfel, la clasa experimentală (XII P) proiectarea, realizarea, evaluarea au fost realizate din perspectiva modificării propuse, respectiv a implicării elevilor în cadrul activităților extraşcolare. În acest timp, la clasa de control (XII Ş), orele de geografie au decurs în mod obişnuit.
Metoda analizei produselor activității a fost utilizată în etapa de control pentru a evalua modul în care elevii s-au implicat în cadrul activităţilor extraşcolare. Produsele realizate oferă informații nu doar cu privire la cantitatea cât și la calitatea actului, precum și asupra influenței pe care le-au avut activitățile extraşcolare asupra rezultatelor elevilor la geografie.
Metoda anchetei a fost utilizată cu instrumentul său – chestionarul, prin care s-a stabilit modul în care elevii s-au implicat în cadrul activităţilor extraşcolare, influenţa acestora asupra creşterii calităţii actului de învăţare și a valorii lor educative. Chestionarul a fost aplicat atât clasei experimentale, cât și clasei de control, folosind interviul ca și procedeu auxiliar acestei metode.
Etapa constatativă a cercetării
În această etapă, am aplicat un chestionar şi testul inițial atât clasei de control cât și clasei experimentale. Chestionarul face referire la implicarea elevilor în cadrul orelor de geografie şi la disponibilitatea acestora de a participa la activităţi extraşcolare organizate la această disciplină. Testul a fost dat pentru a putea stabili nivelul elevilor în ceea ce privește noţiunile geografice referitoare la poziţia geografică, relieful clima și hidrografia Europei şi României.
Etapa de experimentare propriu-zisă
În această etapă a cercetării, am introdus variabila independentă, respectiv am implicat elevii în cadrul mai multor tipuri de activităţi extraşcolare, conform unei proiectări eşalonate realizate la începutul anului şcolar. Aceste activităţi au fost organizate cu scopul de a stimula şi influenţa elevii în vederea creşterii calităţii orelor de geografie.
Etapa de control
Pentru a verifica veridicitatea ipotezei şi a variabilei independente, am utilizat metode şi mijloace diverse de evaluare pentru elevi. Menţionez că aceste probe de evaluare au fost aplicate atât elevilor din clasa experimentală cât şi elevilor din clasa de control. Prin toate aceste probe am verificat dacă au apărut modificări calitative și cantitative în ceea ce privește rezultatele obţinute la geografie. Alături de testul final am reaplicat chestionarul iniţial pentru a putea compara rezultatele cu privire la implicarea elevilor în cadrul orelor de geografie şi la disponibilitatea acestora de a participa la activităţi extraşcolare organizate la această disciplină.
Prelucrarea şi interpretarea rezultatelor
În urma rezultatelor obţinute prin testarea inițială am constatat că rezultatele obţinute de cele două clase sunt relativ asemănătoare. Astfel, din punctajul obținut de elevi am dedus că cele două clase au un nivel mediu şi aproximativ apropiat de pregătire. Comparând rezultatele obținute la testul inițial cu cele înregistrate la testul final , am constatat că elevii clasei experimentale au avut un punctaj mai mare la testul final față de clasa de control.
În urma cercetării, am constatat următoarele:
- Orele la clasa experimentală care a fost implicată în activitățile extrașcolare au fost mult mai atractive față de cele desfășurate la clasa de control care nu a fost implicată în activități extrașcolare pe parcursul anului școlar.
- La testul final, rezultatele elevilor din clasa experimentală au fost bune și foarte bune înregistrând un real progres.
- În urma chestionarului final s-a observat creșterea implicării elevilor din clasa experimentală în cadrul orelor de geografie şi a disponibilitații acestora de a participa la activităţi extraşcolare organizate la această disciplină.
- În urma experimentului toți elevii clasei experimentale sunt de părere că activitățile extrașcolare înfluențează rezultatele lor obținute la geografie.
- La clasa experimentală a crescut gradul de înțelegere a noțiunilor geografice.
- Creșterea frecvenței elevilor la orele de geografie.
Din analiza constatărilor făcute în fiecare etapă de cercetare, a rezultat faptul că obiectivele propuse au fost realizate,iar rezultatele obținute în cadrul etapei de control și compararea lor cu cele inițiale, nu fac altceva decât să confirme ipoteza pe care am testat-o prin acest experiment că implicarea elevilor în cadrul activităţilor extraşcolare influenţează pozitiv rezultatele obţinute de aceştia la disciplina geografie.