Matematica – aplicații concrete în dezvoltarea personalității

Utilitatea matematicii în viața cotidiană este deseori pusă sub semnul întrebării de către elevi și nu numai, și nu fără un motiv întemeiat. Multe dintre aspectele abstracte ale acestei discipline pot părea deconectate de cotidian, lipsite de un temei practic aparent.
În aceste condiții, aplicarea matematicii într-un mod pe înțelesul elevilor, atent calibrată pe valențele sale practice și pe dezvoltarea personală și creativă a devenit un important obiectiv personal, pe care am încercat să îl aplic în activitatea didactică. Astfel a apărut opționalul „Matematica fără frontiere”, ca un mod de a aplica în mod practic informația acumulată în cadrul orelor de curs de matematică.

„Nu există nici un domeniu al matematicii, oricât de abstract ar fi el, care să nu se dovedească cândva aplicabil la fenomenele lumii reale.” Nikolai  Lobacevski

Obiectivul principal al acestui opțional a fost de a răspunde nevoilor de dezvoltare a personalităţii elevilor prin formarea de capacităţi, competenţe şi de modelare rapidă a gândirii aplicată în cotidian. Am urmărit astfel ca elevii să se apropie de matematică cu dragoste şi fără teamă, să-şi descopere aptitudinile pentru acest obiect, să o vadă ca pe o parte benefică și necesară a evoluției lor personale. În acest demers, principalele mijloace utilizate au fost problemele practice și jocurile matematice.

Aspectul practic al problemelor sporeşte atenţia, contribuind la dezvoltarea spiritului de observaţie şi a competenţelor logice şi raţionale ale elevilor. Competenţa matematică se doreşte a fi: abilitatea de a dezvolta şi aplica gândirea matematică pentru a rezolva probleme de tipul celor întâlnite în viaţa de zi cu zi. Astfel testarea competenţelor matematice devine o evaluare a modului în care elevul se descurcă în situaţii de viaţă legate de cunoştinţele matematice, poate modela rapid situaţii concrete cu conţinut matematic şi poate decide valoarea de adevăr a unei afirmaţii.

Jocurile matematice produc plăcerea funcţională şi sporesc atenţia elevilor, îmbunătăţesc percepţia, măresc concentrarea, contribuie la dezvoltarea spiritului de observaţie, a intuiţiei, a capacităţii de a selecta şi de a lua decizii. Totodată, acest tip de exercițiu, desfășurat pe echipe, are ca obiectiv îmbunătățirea abilităților de comunicare și asumare de către elevi a diverselor roluri în cadrul unui grup. Astfel, prin intermediul acestui tip de activități se reduce rezistenţele manifestate de elevi faţă de matematică şi stimulează optim motivaţia învăţării.

În urma acestul opțional, la finalul clasei a VIII-a, elevii vor constata că pe lângă capacitatea de a aplica în mod corect terminologia matematică sau a anumitor calcule specifice, aceștia vor fi capabili să aplice în mod direct aceste abilități în viața de zi cu zi. De la calcularea unor sume și dobânzi, la măsurări de suprafețe și volume sau aplicarea unei gândiri logice, algoritmice, elevii vor constata că sunt capabili nu doar să se raporteze la matematică în mod tangibil și concret, dar și să o aplice în tandem cu celelalte științe studiate la școală.

Având în vedere aceste obiective, sistemul de evaluare aplicat în cadrul opționalului a fost unul diferit. Pe lângă modalitățile clasice de evaluare (oral, scris, evaluarea lucrărilor practice), accentul a fost mutat pe metode alternative, precum investigația, observarea, referatul sau autoevaluarea. Elevii sunt încurajați să se autoevalueze sau să evalueze membrii grupului, urmărind capacitatea elevului de sintetizare, comportamentul lui în învățare, priceperile şi capacitățile intelectuale.

Așadar, am dorit să aduc în discuție modalitățile pe care le-am aplicat ca elevii să se simtă mai puțin stingheriți cu privire la matematică în general, în speranța că, într-o bună zi, vom putea aplica astfel de măsuri la scară largă.

 

prof. Elena Măgdaș

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/elena.magdas

Articole asemănătoare