Evaluarea competenței de receptare a mesajului scris la ciclul primar

În clasele primare, prin acțiuni educaționale, trebuie asigurată dezvoltarea capacității de reproducere orală, de a purta un dialog, competențe de receptare scrisă și orală, de a crea, în mod original, compunere – expunere în dialog, narațiune, descriere sau compunere liberă. În vederea acestor obiective, elevul trebuie pus să vorbească, să exerseze exprimarea orală și a celei scrise la fiecare lecție.

Pentru înțelegerea conținutului logic al unui text, se va porni de la citirea explicativă, la depistarea ideilor principale și repovestirea lui. Cu toate acestea, este necesar să se înțeleagă structura și unitatea sa, logica de construcție a unui text, elevii să explice, să fie  motivate, la nivelul lor apreciativ, relațiile dintre evenimentele și faptele relatate, dintre diferitele aspecte ale realității.

„Copilul, scria George Călinescu, se naște curios de lume și nerăbdător de a se orienta în ea. Literatura care îi satisface această pornire îl încântă (…); ca să fie operă de artă, scrierile pentru copii și tineret trebuie să intereseze și pe oamenii maturi și instruiți. A ieși din lectură cu stimă sporită pentru om, acesta este secretul marilor literaturi pentru tineret.” Deci este necesar ca textele alese să  îndeplinească anumite calități:

  • Accesibile și atrăgătoare pentru vârsta școlarilor;
  • Ideile, momentele narațiunii să fie prezente în succesiunea logică;
  • Stilul de prezentare să fie simplu, clar, expresiv;
  • Lexicul să fie accesibil, iar expunerea corectă, de limbaj literar.

După părerea mea, programa școlară și manualele cuprind texte care să respecte aceste calități. Uneori se recomandă utilizarea unor texte de mai mare întindere. Pentru înțelegerea și prelucrarea textelor, vor fi luate  în considerare:

  • Susținerea textului cu material intuitiv;
  • Lectura expresivă a textului, cu adoptarea intonației corespunzătoare, prin respectarea pauzelor logice, psihologice și gramaticale;
  • Explicarea cuvintelor și a expresiilor necunoscute, cu sens propriu și figurat;
  • Delimitarea fragmentelor logice și formularea ideilor principale, cu sprijinul învățătorului, independent de către elevi;
  • Rezumatul – expunerea concisă, conform planului de idei, a conținutului narativ;
  • Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă și invers;
  • Compuneri create de elevi în structuri narative.

Accesibilitatea textului este o dimensiune ce poate fi concretizată:

  • În lizibilitatea componentei lingvistice a textului;
  • În relieful clar al structurii textuale dominante;
  • În consonanța dintre problematica textului, experiența de viață și orizontul de așteptare al cititorului.

Speciile genului epic studiate și plăcute elevilor din clasele I-IV, povestirea, legenda, basmul, fabula, impun în interpretarea și analiza textelor adoptarea unor metode și procedee adecvate. Textele din  manualele de clasa I au 75 de cuvinte, clasa a II a au 120 cuvinte, clasa a III a au 200 cuvinte iar clasa a IV a 300 cuvinte.

De exemplu: povestirea „Moș Ion Roată și Cuza Vodă” de Ion Creangă, clasa a III-a, ținând seama de specificul creației marelui povestitor, de faptul că orice operă cu adevărat valoroasă este unică și irepetabilă, va fi studiată prin exersarea capacităților elevilor sub toate aspectele comunicării: citirea selectivă a textului, receptarea treptată a textului, descifrarea semnificațiilor acestuia, explicarea cuvintelor și a expresiilor necunoscute, precizarea timpului în care se petrece acțiunea, interpretarea textului, delimitarea textului în fragmente logice și formularea ideilor principale, repovestirea pe baza ideilor principale, transpunerea vorbirii directe in vorbire indirectă și invers.

Textul ”Măriuca”, clasa a IV-a, de Călin Gruia, poate fi ales pentru a exersa capacitățile elevilor de interpretare a faptelor și elementelor stilistice.

În clasa a II-a, după parcurgerea etapei postalfabetare (4-6 săptămâni, în funcție de particularitățile clasei), se urmăresc obiectivele specifice acestei clase, punându-se accent pe:

  • Formarea deprinderilor de citire corectă, conștientă și expresivă;
  • Formarea deprinderilor de exprimare corectă;
  • Formarea deprinderilor de scriere corectă a textelor de mici dimensiuni.

Poate părea pretențios să vorbim de analiza literară în ciclul primar. Totuși, acest lucru este posibil, având în vedere că citirea explicativă nu este altceva decât analiza literară adaptată la dimensiunile textuale pe care le citesc elevii din clasele mici și la nivelul capacităților intelectuale ale acestora.

Obiectivul central al lecțiilor din clasa a II-a nu este învățarea schemei de realizare a analizei literare a unui text, ci consolidarea deprinderii de citire a textelor și formarea capacității de a reda conținutul textului citit și de exprimare în scris. De aceea, trebuie abordate textele care să corespundă particularităților elevilor, în ceea ce privește dimensiunea, până la 120 de cuvinte, acțiunile prezentate, numărul de personaje, limbajul folosit etc.

Exemple de texte folosite în manualele de clasa a II-a:

„Balada unui greier mic” – De George Topîrceanu – poezie îndrăgită de elevi, având tema despre viețuitoare, una care îi atrage pe copii.

Tipuri de exerciții specifice clasei a II-a sunt:
1. Răspunde la întrebări.
2. Scrie patru însușiri ale greierașului, așa cum se desprind din textul poeziei.
3. Scrie cuvinte cu: sens asemănător, sens opus.

„Aventurile lui Pinocchio” după Carlo Collodi, clasa a II-a, un text despre prietenie, unul în care se introduce elevilor scrierea funcțională – biletul.

Tipuri de exerciții folosite:
1. Răspunde la întrebări.
2. Introducerea cuvintelor necunoscute în propoziții.
3. Ordonează următoarele enunțuri conform desfășurării acțiunii din text.

Pentru evaluarea capacității de receptare a mesajului scris, învățătorul trebuie să verifice dacă elevii au citirea corectă, coerentă și expresivă, formularea ideilor principale din text, identificarea secvențelor narative, descriptive și dialogate dintr-un text citit, desprinderea unor trăsături fizice și morale ale personajelor dintr-un text.

Metodologia specifică utilizată, strategiile didactice abordate trebuie să realizeze corelația dintre conținuturi, obiective, tipuri de activități, evaluare.

Este necesară flexibilitate în adaptarea conținuturilor la nivelul de dezvoltare psihofizică și intelectuală concretă a copiilor, la interesele și dorințele acestora, la realitățile comunicării cotidiene, propriu-zise. După  părerea mea, textele din manual sunt mai scurte comparativ cu textele care se dau la testările naționale. Elevul care are un ritm de lectură mai lent, greoi, nu reușește să înțeleagă textul în măsura în care trebuie.

 

prof. Andreea-Nicoleta Roja

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/andreea.roja

Articole asemănătoare