Educația morală la preșcolari

Transformarea grădiniței în prima treaptă a sistemului de învățământ din România a deschis pedagogiei noi perspective de abordare ale celor mai variate probleme ale educației preșcolare.
Cercetările psihopedagogice, din ce în ce mai numeroase, pe plan mondial, evidențiază importanța deosebită pe care o au pentru dezvoltarea personalității umane, viața, climatul socio-afectiv, educația la vârsta preșcolarității.

Datorită faptului că principalele trăsături de caracter se formează în această perioadă de evoluție a copilului, că valoarea viitorului, se hotărăște într-o măsură considerabilă în grădiniță, educatoarei îi revine marea răspundere de a ajuta copilul să se pregătească nu numai pentru școală, ca viitor elev, ci în vederea formării lui ca om nou.

Rămânerile în urmă, abaterile înregistrate în evoluția morală a unor preșcolari constituie adeseori baza unor anumite devieri de comportament, la vârsta școlarității, cu care au de luptat părinții, profesorii, iar mai târziu, societatea.

Educația morală, proces de mare complexitate, nu poate fi redus doar la unele activități special organizate. El vizează întregul mod de viață al copilului, toate sferele raporturilor sale interumane, universul său senzorial și cognitiv. De aceea, tot ceea ce înconjoară copilul la această vârstă, tot ceea ce îl solicită, este purtător al unor mesaje pozitive sau negative din punctul de vedere al formării lui spirituale, al devenirii lui morale.

Activitatea de înarmare a preșcolarului cu noțiuni despre normele morale, cu deprinderi și obișnuințe corespunzătoare este mai complexă decât cea care vizează educația lui intelectuală. Educația morală la această vârstă presupune un înalt grad de diferențiere și individualizare a activității pedagogice, pentru că nu există o metodă general valabilă pentru toate situațiile și nici o trăsătură de personalitate în jurul căreia să se concentreze întregul efort al educației.

Profilul moral al preșcolarului constituie un tot unitar, format din reprezentări clare despre normele morale, atitudinea față de ele, ca și trebuința lui intimă de a acționa în conformitate cu acestea, dintr-o motivație corectă. Aceasta înseamnă că educatoarea numai din punct de vedere didactic poate urmări, la un moment dat, realizarea uneia dintre ele; pentru că în esență, numai abordarea unitară a tuturor acestor obiective conduce la o adevărată educație morală a preșcolarului.

Reținând importanța acestei unități a sarcinilor educației morale, este necesar ca fiecare educatoare să înțeleagă interdependența ei cu celelalte laturi ale educației multilaterale, a căror eficiență este în directă legătură cu nivelul evoluției morale a preșcolarului.

 

prof. Andreea Ungureanu

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/andreea.ungureanu1

Articole asemănătoare