De ce este necesară implementarea proiectelor educaționale în şcoli? De ce proiectul educațional dă o dimensiune europeană învățământului românesc actual? Îmi propun să răspund la aceste întrebări prin prisma experienței profesionale personale, deoarece consider că implicarea școlii, a cadrelor didactice și a elevilor în proiecte și programe educaționale favorizează în mod pozitiv promovarea valorilor interculturale.
Procesul educaţional suferǎ o schimbare continuǎ, poate prea rapidǎ şi prea frecventă. Este incontestabilă necesitatea ca toţi cei implicaţi în acest proces să poată gestiona această schimbare. Simpla transmitere de cunoştinţe este fără folos dacă nu se exersează în acelaşi timp competenţele de gândire logică, de luare a deciziilor şi de rezolvare a problemelor.
Organizarea timpului, o bună comunicare, planificarea, controlul şi capacitatea de a lucra cu ceilalţi sunt esenţiale nu numai în managementul de proiect dar şi pentru viaţa în comunitate. Se aşteaptă ca din ce în ce mai multe şcoli să dezvolte relaţii cu comunităţile locale, regionale, naţionale şi internaţionale. Fiecare şcoală ar trebui să aibă un potenţial ridicat de a câştiga resurse şi credibilitate prin participarea la proiectele de cooperare.
Un proiect educaţional implică utilizarea capacităţilor interpersonale, a comunicării, a analizei, a gândirii logice, luarea deciziilor, planificarea, organizarea şi controlul utilizării resurselor. Resursele pot varia de la un proiect la altul dar în cele mai multe cazuri includ materialele, echipamentele, banii, oamenii, metodele şi procedeele, comunicarea şi timpul.
Majoritatea proiectelor includ într-o echipă indivizi cu roluri şi responsabilităţi diferite. Buna comunicare şi transferul de informaţii este esenţial în asigurarea că fiecare membru al echipei este conştient de poziţia sa în proiect şi de modul în care activitatea pe care o desfăşoară se înscrie în programul de ansamblu.
Comunicarea trebuie să fie: clară, concisă, completă, inteligibilă şi să ia în considerare pe cel căruia i se adresează. Ultima caracteristică implică faptul că atât conţinutul, mesajul propriu- zis, cât şi mijlocul de comunicare care va fi folosit trebuie alese în funcţie de caracteristicile celui care receptează mesajul pentru ca informaţia transmisă să fie uşor receptată şi asimilată.
Comunicarea sau fluxul informaţional este o sarcină importantă a managerului de proiect. Sistemul realizat trebuie să fie capabil să identifice şi să furnizeze atât comunicarea formală cât şi informală. Comunicarea trebuie să ajungă la toţi cei care trebuie să fie informaţi iar recepţionarea şi înţelegerea ei trebuie confirmate. O atenţie deosebită se va acorda în cazul în care participanţii au abilităţi diferite de limbaj şi când în procesul de comunicare vor apărea schimbări (ex. diagrame sau documente care pot fi modificate în timp şi pot apărea în variante diferite).
Posibilitatea de a demonstra că o comunicare a fost corect creată, distribuită, primită şi înţeleasă poate fi un argument important în cazul în care apare o dispută. Există un element uman important referitor la cultura comunicării într- un proiect. Un membru al echipei care nu primeşte informaţiile adecvate sau corecte, formal sau informal, se va simţi izolat şi este foarte probabil că nu va contribui la munca în echipă.
Derularea proiectelor educaţionale în şcoli are efecte benefice concrete atât asupra elevilor, cât şi asupra profesorilor, şi asupra profesioniştilor din alte domenii de activitate, cooptaţi în astfel de proiecte. Fireşte, efectele pozitive se rǎsfrâng asupra instituţiei şcolare, a sistemului educativ în general, dar şi asupra altor sisteme.
Dintre efectele asupra profesorilor pot fi menţionate: motivarea, îmbogǎţirea cunoştinţelor disciplinare, cǎutarea unei articulaţii între cunoştinţe şi practica specializǎrii şi didactica disciplinei, transformarea practicilor în disciplina de învǎţǎmânt, transformarea dimensiunilor, transformarea relaţiilor cu alţi profesori, transformarea relaţiilor cu elevii, implicarea mai mare în şcoalǎ, investire mai mare în mediul rural.
Efectele asupra elevilor: transformarea personală a participanţilor şi a practicilor lor, achiziţionarea de cunoştinţe şi de competenţe, facilitarea inserţiei sociale în instituţia şcolară şi în afara ei.
Efectele asupra profesioniştilor din alte domenii implicaţi în proiectele educaţionale: cunoaşterea sistemului educaţional, tipuri de şcoli şi programe, conştientizarea problemelor educaţionale, adoptarea practicilor proprii la nevoile şi cerinţele pedagogice ale elevilor, cǎutarea unei articulaţii între cunoştinţele şi practicile personale şi activităţile şcolare, participarea la o reţea localǎ.
Efecte asupra instituţiei şcolare: achiziţionarea de informaţii de către colegi şi personalul şcolii, achiziţionarea de către elevi a unor noi competenţe diferite de cele oferite prin curriculum- ul educaţional, realizarea activităţilor în cooperare, crearea de noi organisme, ameliorarea mediului, contribuţie la imaginea externă a instituţiei.
Efecte asupra sistemului educativ: contribuţie la înnoirea sistemului educativ prin difuzia sau transferul acţiunilor iniţiale la un alt nivel, contribuţie la o mai bunǎ informare a instanţelor administrative şi a celor care decid la diferite niveluri.
Efecte asupra altor sisteme: alte instituţii administrative, sectorul economic, asociaţii, sisteme de informare şi comunicare.
Prin multiplele lor efecte asupra tuturor factorilor implicaţi în procesul de învǎţǎmânt, proiectele educaţionale ridicǎ, în mod cert, calitatea educatiei interculturale, conferindu-i o reală dimensiune de interculturalitate europeană.
În ultimii zece ani, şcoala românească s-a înscris pe o traiectorie firească, de depăşire a graniţelor geografice şi de lărgire a orizontului cultural şi comunicaţional. Profesorii au reuşit să iasă din tiparul unei lecţii clasice, şi să creeze o oră centrată pe elev, pe nevoile sale de învăţare, dar mai ales, acolo unde se poate, de comunicare.
Astfel elevii au posibilitatea de a se exprima, de a-şi forma, afirma şi dezvolta personalitatea şi de a beneficia de experienţele altora, îmbogăţindu-şi bagajul de cunoştinţe. Acest lucru este cu atât mai util pentru copii în condiţiile în care se desfăşoară într-un cadru internaţional.
Indiferent că motivaţia pentru iniţierea unei astfel de colaborări a fost dată de un spirit vizionar sau de dorinţa de aliniere la o tendinţă, rămâne de necontestat faptul că din ce în ce mai multe şcoli, din ce în ce mai mulţi profesori, şi din ce în ce mai mulţi elevi sunt angrenați într-un proces de comunicare internaţională. Adolescentul din ziua de azi şi-a extins orizontul de prieteni, și-a lărgit sfera de culturalitate, participând la realizarea unei educații interculturale moderne și de calitate.
Vecinii din faţa blocului, corespondenţii din celălalt colţ al bătrânului continent, reali sau virtuali, prietenii din zilele noastre ţin legătura mult mai uşor, datorită tehnologiei avansate şi a posibilităţilor multiple de comunicare. Aceasta se desfăşoară sub diferite forme, de la scrisorile tradiţionale adresate unor corespondenţi din străinătate, până la schimburi de mesaje electronice prin intermediul adreselor de e-mail sau a diferitelor pagini de socializare.
În ceea ce priveşte comunicarea dintre elevii din mai multe ţări, ea a căpătat amploare, şi, datorită acestei evoluţii rapide, in acest sens fiind creat eTwinning. eTwinning este finanțat de Erasmus+, programul Comisiei Europene pentru Educație, Formare, Tineret și Sport și este coordonat de Biroul Central de Asistenţă, gestionat de European Schoolnet și sprijinit la nivel național de 37 de Birouri Naționale de Asistență.
eTwinning este comunitatea școlilor din Europa. Oferă personalului didactic (profesori, directori, bibliotecari etc.) ce activează în şcolile din ţările europene participante o platformă de comunicare, colaborare, demarare proiecte şi schimb de informaţii, pe scurt, un spaţiu în care să simtă că fac parte din cea mai palpitantă comunitate educaţională din Europa.
eTwinning promovează colaborarea şcolară în Europa prin intermediul tehnologiilor comunicării şi informaţiei (TIC), oferind asistenţă, instrumente de lucru şi servicii şcolilor. De asemenea, eTwinning oferă profesorilor oportunităţi de dezvoltare profesională continuă, online şi gratuită.
Esența eTwinning o constituie proiectele de colaborare derulate de cel puțin două școli. Proiectele pot avea orice temă, însă trebuie să demonstreze un echilibru între utilizarea TIC și activitățile didactice și este de preferat să se integreze în curriculumul național al școlilor participante. Proiectele exemplare primesc certificate de calitate naționale și europene sau acced la una dintre cele mai înalte distincții, numărându-se printre laureații Premiilor Nationale eTwinning.
Elevii care se implica în astfel de parteneriate fac schimb de informaţii pe diferite teme de interes comun cu alţii ce vârsta lor sau care studiază materii asemănătoare. Ei folosesc Internetul şi alte programe stabilite de comun acord de către parteneri în funcţie de mijloacele tehnologice care se află la dispoziţia lor, cu scopul de a afla cât mai multe despre subiectele care îi interesează.
Frumuseţea unui proiect eTwinning începe în momentul în care, odată stabilite detaliile de principiu, elevul devine centrul activitatilor ce se deruleaza in cadrul proiectului. Profesorul devine facilitator, mediator, activitățile sunt centrate pe elev, pe dezvoltarea competențelor cheie, pe dezvoltarea comunicăriiîntr-o limbă de circulație internațională, pe crearea unor relații de comunicare, prietenie, cunoaștere, colaborare, implicare.
Măgulit de posibilitatea de a comunica cu adolescenţi din alte ţări de vârsta lui şi cu interese similare, elevul se implică în realizarea activităţilor, şi, sub coordonarea profesorului, îşi dezvoltă abilităţile creative, propune teme, idei, soluţii, lucrează în echipă, foloseşte în scop constructiv calculatorul şi diferite programe specifice, şi, nu de minimă importanţă, o limbă străină de circulaţie internaţională.
Din punctul de vedere al formării elevilor, aceştia sunt educaţi în spiritul comunicării internaţionale. Sunt încurajaţi să lase deoparte prejudecăţile legate de religie sau sex şi să perceapă diferenţele culturale ca pe un avantaj, în primul rând pentru ei. Promovarea cetățeniei europene și a dialogului intercultural reprezintă elementul comun al proiectelor educaționale. Deasemenea, sunt promovate atitudinile și valorile interculturale precum toleranța, respectul, empatia, solidaritatea.
De exemplu, prin derularea unui parteneriat de tip eTwinning cu o şcoală din Turcia, o ţară diferită de România din mai multe puncte de vedere, elevii s-ar putea familiariza cu aspecte culturale sau religioase care să faciliteze stabilirea unor relaţii de colaborare internaţională, un atu important pentru viitorul lor profesional.
Cât despre utilizarea unei limbi de circulaţie internaţională în derularea proiectelor de tip eTwinning, aceasta este o condiţie sine qua non. Engleza, franceza, germana, italiana sau spaniola, ca unele dintre cele mai vorbite şi cunoscute limbi străine au meritul de a fi eliminat barierele geografice, dar mai ales lingvistice care existau între locuitorii diferitelor ţări europene înaintea dezvoltării comunicării internaţionale. Elevii sunt încurajaţi să se exprime într-o limbă străină, pentru a transmite informaţiile pe care le au de comunicat. În plus, accentul se pune, bineînţeles, pe folosirea sa corectă, dar elevul nu trebuie descurajat în cazul în care face greşeli de exprimare, atâta timp cât înţelesul general al mesajului nu are de suferit.
Privind partea bună a lucrurilor, greşelile pot reprezenta o dovadă a faptului că materialele în care au apărut au fost realizate într-adevăr de elevi, şi nu de profesori. Încurajarea exprimării este cu atât mai importantă dacă se are în vedere şi realizarea unui schimb efectiv între elevii participanţi la astfel de proiecte. Cum un parteneriat eTwinning se desfăşoară în general cel puţin pe durata unui an şcolar, este de presupus că după aproximativ zece luni de comunicare constantă, elevii au ajuns să se cunoască într-o oarecare măsură, fie doar şi prin intermediul mijloacelor electronice.
O întâlnire faţă în faţă ar putea fi privită, în consecinţă, ca cel mai palpabil rezultat final al unui astfel de proiect, ca o urmare firească a sa, şi ar face ca elevii să fie bucuroşi de faptul că s-au implicat.
Un avantaj deloc de neglijat pe care elevii îl obţin în urma participării la un proiect de colaborare internaţională îl reprezintă dezvoltarea unor abilităţi sociale, mai ales cea de lucru în echipă, cu tot ce implică acest lucru. Pentru stimularea creativităţii sunt încurajate activităţile desfăşurate împreună cu alţi elevi, ceea ce face ca la sfârşitul duratei unui astfel de parteneriat aceştia să fie capabili să negocieze, să-şi argumenteze opiniile, să accepte puncte de vedere diferite sau să ajungă la un compromis cu ceilalţi membri ai echipei.
Obiectivele unui parteneriat eTwinning sunt în general aceleaşi, variaţiile fiind determinate de tema aleasă şi de modalităţile de lucru stabilite de comun acord. Un prim obiectiv ar fi stabilirea unor relaţii de prietenie între elevi. Aceştia sunt formaţi în spiritul unei comunicări deschise cu tineri de vârsta lor, care împărtăşesc aceleaşi interese ca şi ei, şi a depăşirii prejudecăţilor legate de sex, confesiune, orientare politică. Se dezvoltă în acelaşi timp toleranţa faţă de cei care par diferiţi dintr-un punct sau altul de vedere, şi se implementează ideea că fiecare poate învăţa de la celălalt pentru a se îmbogăţi pe plan spiritual şi nu numai.
Un al doilea obiectiv al unui parteneriat de acest fel este familiarizarea cu moduri de viaţă diferite. Cu ajutorul profesorului coordonator, şi prin prisma curiozităţii înnăscute, elevii iau contact cu realităţi noi, pe care, prin comunicarea cu corespondenţii lor, ajung să le înţeleagă şi să le aprecieze la adevărata valoare.
Un al treilea obiectiv este cel de sensibilizare a participanţilor în ceea ce priveşte propria cultură. Activităţile de prezentare a propriei ţări, localităţi, istorii, au rolul de a face cunoscute subiecte de mândrie pentru elevul respectiv. Chiar şi conştient de lipsurile sau părţile negative ale vieţii într-un anumit loc, acesta va încerca să prezinte lucrurile într-o manieră cât mai atrăgătoare, evidenţiind mai curând aspectele pozitive.
Astfel, se dezvoltă un sentiment de mândrie pentru ceea ce avem totuşi de oferit unui străin. De cealaltă parte se află obiectivul de lărgire a orizonturilor culturale. În răspuns la prezentarea făcută de reprezentanții României, de exemplu, elevii din școala parteneră vor promova și ei orașul și ţara respectivă. Elevii români vor afla informaţii noi despre localităţi sau obiective turistice pe care poate că altfel nu ar fi avut ocazia să le cunoască. În plus, este bine cunoscut faptul că elevii asimilează mai uşor şi mai corect informaţii pe care le-au adunat ei sau pentru obţinerea cărora au făcut ceva, ei putând astfel să spună că au vizitat virtual locurile respective.
Activităţile şi materialele realizate pe durata parteneriatului pot fi făcute publice în două feluri. Pe de-o parte, produsele finite ale proiectului (prezentări în PowerPoint, desene, colaje, ilustrate, materiale promoţionale) pot fi expuse în cadrul unei expoziţii în şcoală sau la sediul unuia dintre partenerii sociali ai şcolii sau parteneriatului, pentru a expune activitatile proiectului.
Pe de altă parte, tot ce înseamnă parteneriat eTwinning se regăseşte in spatiul comun al proiectului, conceput în acest scop-Twinspace. Acesta conţine un spaţiu comun pentru postarea materialelor produse de către elevi si profesori în timpul proiectului.Acestea sunt doar câteva aspecte ale realizării unui proiect care formează elevii pentru o educatie interculturala de calitate, le formeaza atitudini si abilitati de comunicare si colaborare, le formeaza competente cheie.
Bineînţeles că există şi dificultăţi în derularea în bune condiţii ale unui eTwinning, care ţin de posibilităţile tehnice, informatice sau de resursele umane implicate. Dar, având în vedere beneficiile evidente care pot fi obţinute în urma participării la un astfel de parteneriat, se poate spune că aceasta este o activitate care formează tinerii pentru viitor.
Concluzii
Proiectele eTwinning reprezintă o oportunitate pentru elevi de a-și dezvolta creativitatea, inovația, gândirea critică, rezolvarea problemelor, comunicarea, colaborarea. La nivel personal, copiii devin mai încrezători în abilitățile lor, mai sociabili, mai toleranți.
Venind din culturi diferite, avem șansa să ne integrăm într-o societate diferită, multiculturală, care favorizează sentimentul de a fi în realitatea cotidiană, o individualitate care nu seamănă cu nimeni şi nimic. Didactica contemporană promovează concepte şi atitudini educaţionale noi, menite să determine forme variate de comunicare, cooperare şi colaborare în sprijinul copiilor. Parteneriatul educaţional este un astfel de concept care devine tot mai prezent în relaţiile de colaborare ce se stabilesc între unităţi de învăţământ, între acestea şi diferite segmente ale societăţii. Iniţierea şi derularea de activităţi în parteneriat reprezintă o provocare pentru profesorul de astăzi, necesitând multă creativitate în concepere, dinamism în derulare, responsabilitate în monitorizare, flexibilitate în luarea deciziilor.
Acest tip de proiecte are un impact puternic atât asupra copiilor implicați, cât și asupra noastră ca profesori. Pe copiii îi motivează să ia măsuri, să conducă, să împărtășească, să facă schimb de idei și cunoștințe, ceea ce este mult mai important decât să aiba teama de a nu face greșeli. Copiii devin mai încrezători în sine, comunicarea, colaborarea, creativitatea și autonomia se îmbunătățesc mult. Pentru noi, ca profesori, este o super oportunitate de a face parte dintr-o echipă internațională de profesori, de toate nivelurile educaționale, de a ne lărgi perspectivele de cunoaștere, de a ne îmbunătăți predarea, TIC ți abilitățile sociale și culturale.
Învățarea interculturală presupune o învățare pe tot parcursul vieții, de la o vârstă fragedă. Dacă ne putem educa copiii de mici că ei nu sunt mai presus decât nimeni și că fiecare persoană trebuie tratată cu șanse egale, cu siguranță vor deveni adulți toleranți ce vor accepta și se vor îmbogăți după urma diversității culturale. Datoria noastră, a cadrelor didactice este aceea de a le oferi copiilor experiențe de învățare care să-i familiarizeze cu diferite culturi.
Bibliografie
en.wikipedia.org/wiki/eTwinning
www.etwinning.net/en/pub/index.htm
www.etwinning.ro