Lectura a fost mereu mai mult decât o simplă activitate; a constituit un sprijin real în devenirea noastră ca oameni și în conturarea personalității. Astăzi, școala își propune să formeze tineri echilibrați, conștienți de sine și capabili să gândească liber și critic, iar în orele de literatură întâlnirea cu textele înseamnă, dincolo de analiză, o apropiere de viață și de experiențe umane.
Societatea modernă, prin dezvoltarea tehnologiei, oferă multiple avantaje, dar are și tendința de a îndepărta tinerii de carte în formatul ei clasic. Orientarea excesivă către un conținut multimedia adesea lipsit de valoare estetică, marcat de un stil precar, contribuie la această îndepărtare. În lipsa unei capacități formate de a distinge între valoare și nonvaloare, elevii devin vulnerabili în fața mesajelor superficiale. Întrebarea pe care mi-o pun, ca profesor, de mai mulți ani, este cum putem construi circumstanțele favorabile în care elevii să descopere singuri plăcerea și necesitatea lecturii.
În perioada gimnazială, tinerii se află în plin proces de descoperire a identității, își pun întrebări, experimentează emoții pe care nu reușesc adesea să le numească. Lectura ocupă, aici, locul central ca activitate intelectuală și spirituală de formare a personalității, îndeplinind funcții de informare, cunoaștere, înțelegere, culturalizare și socializare. Toate acestea asigură dezvoltarea competenței de comunicare și integrarea elevului în societatea bazată pe comunicare liberă și argumentată.
Ilie Stanciu afirmă că adeseori „cititorul se emoționează o dată cu autorul, iubește și urăște împreună cu el, autorul îi devine pe nesimțite un prieten intim, căruia i-ar putea dezvălui gândurile cele mai ascunse. Cititorul se regăsește în întâmplările din carte, se recunoaște în personajele ei, descoperă gânduri și pasiuni pe care și el le-a avut, probleme de viață care și lui i s-au pus” (Stanciu, 1958).
Programele școlare actuale vizează formarea competențelor de comunicare. La clasă, prefer lectura pe fragmente, pentru a lăsa elevilor timp să formuleze întrebări și să emită concluzii. Émile Faguet consideră că „a citi încet este primul principiu și se aplică oricărei lecturi. Este arta de a citi, în esența ei” (Faguet, 1973). Un ritm încet al lecturii permite copilului să realizeze conexiuni între ideile pe care le deține și cele cu care abia ia contact, dezvoltând o gândire independentă, coerentă și logică.
Literatura de specialitate ne propune metode utile în abordarea textelor literare: jocul didactic, medalionul literar, cvintetul, vizionarea ecranizărilor urmată de analize comparative text-film. Emanuela Ilie subliniază că „jocul poate deveni un adevărat instrument educativ și didactic, o bază a metodelor de instruire și educație” (Ilie, 2014), iar Corneliu Crăciun adaugă că, pentru a produce efecte pozitive, acesta trebuie să stimuleze interesul, să corespundă particularităților de vârstă și să dezvolte spiritul de competiție loial (Crăciun, 2004). Aceste metode rămân parte din practica mea curentă.
Elevul de gimnaziu din 2026 trăiește însă simultan în două lumi: a textului tipărit și a ecranului. Pentru a-l aduce înapoi la carte, nu îl putem rupe de mediul digital; tehnologia trebuie integrată ca aliat al lecturii. În ultimii ani școlari, am introdus la clasele mele cinci metode care îmbină multimedia și inteligența artificială cu specificul disciplinei. Le prezint în continuare, împreună cu observațiile rezultate din aplicarea lor.
Podcastul literar al clasei a fost prima dintre ele. Cu elevii mai mici, după lectura unor texte din programa de început de gimnaziu, Amintiri din copilărie de Ion Creangă, D-l Goe… și Vizită… de I. L. Caragiale, am organizat grupuri de câte trei-patru elevi care au înregistrat mini-emisiuni de zece-cincisprezece minute despre lecturi. Aplicațiile folosite (Anchor, Audacity) sunt gratuite și pot fi instalate pe telefon. Sarcina nu a fost rezumarea, ci discutarea personajelor, a conflictelor și a mesajului. Produsele finale au circulat între clase, iar metoda a stimulat exprimarea argumentată orală: un obiectiv esențial al programei la acest nivel.
Harta digitală interactivă a textului, realizată cu Padlet, am aplicat-o cu elevii din anul terminal, în contextul pregătirii pentru Evaluarea Națională. Romanul Toate pânzele sus! de Radu Tudoran, prezent la subiectele de simulare din ultimii ani, s-a dovedit potrivit. Elevii au reconstituit, pe Padlet, itinerarul goeletei Speranța, de la Brăila și Galați, prin strâmtori, până la Țara de Foc. Fiecare port a devenit un punct interactiv, la care echipele au atașat citate, fotografii de epocă și scurte interpretări. La acest nivel, am cerut și identificarea de simboluri și motive literare: apa, drumul, prietenia. Pentru Cireșarii de Constantin Chiriță, traseul este altul, al expedițiilor montane prin Bucegi sau Retezat, dar logica rămâne aceeași: lectură selectivă și asumarea responsabilității pentru o parte din proiectul comun. Metoda susține, mai ales, parcurgerea integrală a textului, frecvent abandonată la jumătate.
Dialogul cu personajul, mediat de un asistent AI, l-am testat la clasa a VI-a, având pe lista de lecturi opere autohtone și universale. Am configurat, pe un chatbot, fragmente din Amintiri din copilărie, Dumbrava minunată a lui Sadoveanu, Matilda de Roald Dahl, Harry Potter și Băiatul cu pijamale în dungi de John Boyne. Elevii au adresat întrebări personajelor și au verificat fiecare răspuns al chatbot-ului prin întoarcerea la text. Această cerință de verificare a fost esențială: a permis elevilor să observe că asistentul AI poate greși, poate interpreta liber sau poate completa lacune cu informații neatestate în operă. Astfel, lectura nu a fost înlocuită, ci aprofundată, iar elevii și-au exersat, simultan, o competență esențială a secolului XXI: gândirea critică în relație cu produsele inteligenței artificiale.
Ilustrarea textului prin imagini generate cu AI am aplicat-o cu grupa care studia, în acel modul, lirica românească. După lectura Lacul de Mihai Eminescu, elevii au formulat în cuvinte proprii prompturi care să surprindă atmosfera: luna răsărind peste apa „încărcată de flori de nufăr”, trestiile, lopata care „bate-n unde”. Pentru Emoție de toamnă a lui Nichita Stănescu, exercițiul a vizat traducerea vizuală a unor metafore precum „mâinile-ndrăgostite” sau frigul care „cade-n picuri grei pe trupul meu”. Pentru Pupăza din tei de Ion Creangă, prompturile au recompus lumea sătească a copilăriei lui Nică:. iarmarocul, teiul bătrân, pupăza furișată în sân. Instrumentele folosite (Bing Image Creator, Adobe Express) sunt accesibile direct din browser. Discuția ulterioară — de ce a ales cutare cuvânt, ce nu a redat imaginea, ce s-ar fi pierdut dacă autorul ar fi descris altfel — a funcționat ca exercițiu aplicat de analiză stilistică, oferind elevilor un cadru concret pentru asimilarea noțiunilor de epitet, comparație, metaforă.
Lectura comparată text – rezumat generat de AI este metoda cu cel mai mare potențial formator, în opinia mea, și am introdus-o tot la elevii din anul terminal. Aceștia sunt cei mai expuși tentației de a înlocui lectura integrală cu un rezumat preluat de pe internet. Aplicarea metodei presupune că elevul citește integral textul, iar apoi primește un rezumat generat de un asistent AI, cu sarcina de a identifica ce s-a pierdut, ce s-a deformat, ce nuanțe lipsesc. Exercițiul demonstrează, pe text, că nicio sinteză automată nu poate recupera bogăția unui text autentic. Pentru elevul care se pregătește de Evaluarea Națională, metoda este utilă în două direcții: antrenează identificarea ideilor principale și, în același timp, descurajează utilizarea necritică a rezumatelor.
Toate cele cinci metode au în comun un principiu pe care îl consider esențial: tehnologia nu trebuie folosită ca substitut al cărții, ci ca punte spre ea. Elevii ajung la text printr-un drum care le este familiar — ecranul, sunetul, imaginea — iar destinația rămâne aceeași: întâlnirea cu opera literară. A refuza tehnologia în orele de literatură înseamnă, în fond, a refuza limbajul nativilor digitali cu care lucrăm (Cucoș, 2017).
Apropierea elevilor de textul literar nu se petrece doar în timpul orelor de curs. Activitățile extracurriculare vin în sprijinul acestui demers, dezvoltând deprinderea de muncă în echipă și încrederea în forțele proprii. Cercul de lectură poate fi prelungit într-un grup închis pe o platformă educațională, Google Classroom, Microsoft Teams sau un canal moderat de profesor, unde elevii postează săptămânal scurte recenzii video, fotografii ale paginilor preferate sau întrebări adresate colegilor (Crăciun et al., 2021).
În concluzie, criza lecturii nu se rezolvă prin nostalgie, ci prin reinventare. Cartea nu trebuie apărată împotriva ecranului, ci adusă pe ecran, lângă ecran, prin ecran — pentru ca, în cele din urmă, elevul să o deschidă cu propriile mâini și să descopere că, dincolo de tehnologie, întâlnirea cea mai profundă rămâne între el și pagina tipărită.
Bibliografie
- Crăciun, Corneliu, Metodica predării limbii și literaturii române în gimnaziu și în liceu, Editura Emia, Deva, 2004.
- Ilie, Emanuela, Didactica limbii și literaturii române, Editura Polirom, Iași, 2014.
- Faguet, Émile, Arta de a citi, traducere de Lidia Cucu-Sadoveanu, Editura Albatros, București, 1973.
- Stanciu, Ilie, Copilul și cartea, Editura de Stat Didactică și Pedagogică, București, 1958.
- Pamfil, Alina, Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, Pitești, 2003.
- Sâmihăian, Florentina, O didactică a limbii și literaturii române. Provocări actuale pentru profesor și elev, Editura Art, București, 2014.
- Cucoș, Constantin, Educația. Reîntemeieri, dinamici, prefigurări, Editura Polirom, Iași, 2017.
- Crăciun, Dana, Holotescu, Carmen, Bran, Ramona, Grosseck, Gabriela, Ghid practic de resurse educaționale și digitale pentru instruire online, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021.
- Miao, Fengchun, Holmes, Wayne, Guidance for generative AI in education and research, UNESCO, Paris, 2023.
- Comisia Europeană, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură, Ethical guidelines on the use of artificial intelligence and data in teaching and learning for educators, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2022.