EDICT

Pornind de la realitatea conform căreia lectura este necesară în activitatea de învățare a elevului, mi-am propus să investighez modalități și tehnici de cultivare, prin stimularea și eficientizarea metodelor, a gustului pentru lectură la elevii din învățământul primar, conform principiilor învățământului modern care promovează creativitatea elevilor.

Ipoteza pe care mi-am propus să o verific în planul practic al realităţii şcolare este: dacă se vor folosi modalităţi şi tehnici diferite de selectare a lecturii elevilor, va spori interesul pentru aceasta şi va creşte performanţa elevilor în cadrul procesului instructiv educativ.

În condiţiile în care învăţătorul va urmări în mod sistematic să susţină şi să stimuleze interesul elevilor pentru lectură, acesta va cunoaşte îmbunătăţirile substanţiale care se vor reflecta pozitiv, atât la nivelul de pregătire al şcolarului mic, cât şi în modul de abordare a problemelor cu care se confruntă zi de zi.

Obiectivele cercetării de față sunt următoarele:

1. Identificarea potenţialului de lectură al elevilor şi stabilirea performanţei şcolare individuale;
2. Urmărirea progreselor înregistrate de elevi în ceea ce priveşte ritmul de lectură al fiecărui elev;
3. Identificarea modalităţilor şi tehnicilor de stimulare şi eficientizare a lecturii elevilor.

Acest demers educativ urmăreşte cunoaşterea realităţii educaţionale prin identificare, explicare, interpretare şi generalizare a datelor, îmbogăţind astfel baza conceptuală-teoretică şi practic-metodologică în domeniul educaţiei.

Metodologia cercetării – metode, tehnici, instrumente, variabile

Dacă în învăţământul primar se aplică modalităţi şi tehnici de eficientizare a lecturii elevilor, atunci se va determina creşterea performanţei şcolare şi a gradului de autonomie în realizarea sarcinilor de muncă. Cercetarea educaţională de faţă se constituie într-un proces complex, organizat şi sistematic cu implicaţii directe asupra eficientizării şi stimulării activităţii independente, a lecturii individuale a elevilor.
Am ales cercetarea pedagogică de tip combinat – teoretic-fundamentală şi practic-aplicativă pornind de la încadrarea temei studiate într-un spaţiu teoretic şi ajungând la reliefarea implicaţiilor practice menite să îmbunătăţească, să optimizeze activitatea de învăţare.
Din punct de vedere metodologic, cercetarea este experimentală pentru că introducând în activitatea elevilor modalităţi şi tehnici de stimulare a interesului pentru lectură al elevilor, se declanşează acţiuni educaţionale noi, ale căror rezultate sunt înregistrate şi prelucrate în vederea demonstrării valorii pe care o au.

Eşantionul asupra căruia se desfăşoară investigaţia este format din 23 elevi – 14 fete şi 9 băieţi din clasa a III-a, mediul rural. Experimentul fiind longitudinal, urmăreşte rezultatele obţinute de elevii aceluiaşi eşantion, într-un timp dat, folosind metode diferite şi activitatea de muncă independentă pentru însuşirea sau consolidarea cunoştinţelor teoretice şi practice din cadrul procesului de învăţământ.

Testele m-au ajutat să cunosc şi să pot delimita în amănunt unele aspecte legate de factorii ce influenţează lectura independentă, să obţin date concrete şi să surprind destul de obiectiv evoluţia şi stadiul atins de fiecare elev în parte. Folosindu-mă de chestionare, am putut afla care sunt preferinţele elevilor, care este tipul de literatură preferat de elevi din cadrul obiectelor limba şi literatura română şi opţionalul literatura pentru copii. Am utilizat şi metoda interviului prin care am cules informaţii despre personalitatea, pasiunile şi preferinţele literare ale fiecărui copil în parte, despre cunoştinţele şi deprinderile  de care dispune la un moment dat. Observaţia a avut un demers inductiv de la particular la general şi mi-a oferit date concrete despre posibilităţile reale ale elevilor de a lucra independent, informaţii pe care le-am sintetizat folosind grila de observaţie.

Desfăşurarea cercetării şi interpretarea rezultatelor 

Propunându-mi să cultiv, să îndrum, să activez şi să stimulez lectura independentă la şcolarii din învăţământul primar printr-o lectură activă conştientă, folosind o învăţare activă, centrată pe elev, pe învăţarea prin descoperire, prin valorificarea conţinuturilor disciplinelor de învăţare şi prin aplicarea cât mai diversă a strategiilor didactice, a fost necesar ca în acest demers să pornesc de la:

• cunoaşterea specificului şi nivelului de citire/ lectură individuală a elevilor;
• nivelului interesului elevilor faţă de obiectele limba şi literatura română şi opţionalul literatura pentru copii;
• conştientizarea răspunderii proprii a elevilor pentru formarea personalităţii lor;
• caracterul practic-aplicativ al metodelor şi modalităţilor de îndrumare a lecturii elevilor.

Întrucât pe parcursului anului şcolar am avut posibilitatea să cunosc potenţialul fiecărui elev, în ceea ce priveşte învăţătura şi capacitatea lor de a asimila cunoştinţele, m-am concentrat mai mult pe aflarea nivelului atitudinii acestora faţă de obiectele de studiu limba şi literatura română şi opţionalul literatura pentru copii la clasa a III-a.

Pentru acest lucru, am amplificat două chestionare  pentru a identifica preferinţele elevilor în ceea ce priveşte lectura obligatorie şi cea suplimentară din literatura română şi cea universală şi dificultăţile întâmpinate de aceştia în alegerea / selectarea tipului de literatură preferat.

Chestionarul 1 a fost aplicat eşantionului de 23 de elevi, iar rezultatele lui sunt variate în funcţie de preferinţele fiecărui elev. La primul chestionar, elevii au dat şi explicaţii scrise care dovedesc maturitate de gândire şi seriozitate, dar şi o bună cunoaştere a preferinţelor lor literare şi genul de literatură/ autor preferat.

În urma completării piramidei de către elevi, am constatat că o parte dintre aceştia preferă textele scurte şi nu poveştile lungi, cu acţiune amplă şi personaje complexe şi alţii poveştile sau basmele care presupun asimilarea unei cantităţi mai mari de informaţie.

În cercetarea mea, am pornit de la rezultatele obţinute la testarea iniţială şi în urma aplicării chestionarului aplicat. La testarea iniţială rezultatele au fost slabe, fapt ce reiese şi din graficul realizat pe baza calificativelor obţinute de elevi. Acest lucru demonstrează că elevii nu stăpânesc destul de bine tehnicile muncii cu manualul, având lacune atât în ceea ce priveşte noţiunile de limbă cât şi cele de literatură română. Cele mai multe greutăţi le-au întâmpinat elevii la scrierea corectă după dictare, povestirea textului, vocabularul sărac datorat în mare parte faptului că elevii nu citesc îndeajuns de mult, nici din textele din literatura obligatorie, nici din literatura suplimentară, dar mai ales la alcătuirea unui text fără cuvinte de sprijin sau cu întrebări ajutătoare.

Datele obţinute în urma celui de-al doilea chestionar le-am reprezentat prin următorul grafic, dar rezultatele nu au fost mulţumitoare, fapt pentru care mi-am propus ca prin metode moderne, active şi lucrând cât mai mult independent, să le formez elevilor deprinderile necesare pentru a se descurca în faţa textului tipărit, pentru o lectură activă, conştientă necesară viitorului adult. Prin intermediul acestor metode, elevii vor avea posibilitatea de a se exprima liber, îşi vor îmbogăţi vocabularul şi vor găsi o adevărată plăcere în actul citirii în general.

La testarea iniţială, rezultatele au fost slabe, fapt ce reiese şi din graficul realizat pe baza calificativelor obţinute de elevi. Acest lucru demonstrează că elevii nu stăpânesc destul de bine tehnicile muncii cu manualul, având lacune atât în ceea ce priveşte noţiunile de limbă cât şi cele de literatură română. Cele mai multe greutăţi le-au întâmpinat elevii la scrierea corectă după dictare, povestirea textului, vocabularul sărac datorat în mare parte faptului că elevii nu citesc îndeajuns de mult, nici din textele din literatura obligatorie, nici din literatura suplimentară, dar mai ales la alcătuirea unui text fără cuvinte de sprijin sau cu întrebări ajutătoare.

Pornind de la constatările făcute, mi-am propus să găsesc diverse modalităţi de a-i convinge pe elevi să citească, să-i ajut să-şi dezvolte gustul pentru lectură şi în acest mod să pot realiza obiectivele pe care mi le-am propus la început în cadrul acestei cercetări educaţionale.

La testul final  rezultatele au fost mult mai bune, fapt ce reiese din tabelul și graficul realizat pe baza calificativelor obținute.

Rezultatele experimentului demonstrează că atragerea elevilor spre lectură, contribuie la dezvoltarea lor intelectuală şi dacă pe lângă munca cu cartea sunt introduse forme de activitate cu caracter specific care necesită cercetare, elaborarea de compoziţii proprii cu conţinut literar, elevii îşi dezvoltă interesul pentru lectură.

La sfârşitul programului desfăşurat în timpul cercetării, în cadrul atelierului de lectură, după aplicarea testului final progresul elevilor privind deprinderea de a studia un text scris şi de a-şi cultiva gustul pentru lectură este vizibilă. Rezultatele obţinute de elevi au fost îmbucurătoare, fapt care ne-a convins că folosirea acestor metode este benefică şi voi continua să le folosesc şi în anii viitori.

Ar fi incorect să credem că doar utilizarea acestor metode ne asigură reuşita lecţiilor de limba şi literatura română şi literatura pentru copii. Lectura are ca scop să dezvolte gustul elevilor pentru citit, să iubească cartea pentru a-şi forma un vocabular bogat. Îmbinând modalităţile şi tehnicile de cultivare a gustului pentru lectură se vor găsi idei care să-i determine pe elevi să-şi dezvolte dragostea faţă de cărţi şi de lectură în general.

Constantin Noica spunea: „Un cuvânt e un arbore. Că s-a născut pe pământul ţării, ori că a căzut ca o sămânţă din lumea altora, un cuvânt este până la urmă o făptură.”

Bibliografie

1. Noica, Constantin, (1988) – Cuvânt înainte despre rostirea românească, Bucureşti, E.D.P.;
2. Ungureanu, Adalmina, (2001) – Metodica studierii limbii române, Iaşi, Editura Polirom.
3. Vlad, Ion, (1997) – Cultură estetică şcolară, Bucureşti, E.D.P.