În cadrul acestui articol, voi încerca să prezint o experiență unică în care am descoperit metode noi, prin intermediul cărora să pot face față noilor provocări și schimbări în dinamica grupului de elevi. Acest curs a fost creat pentru profesorii care doresc să-și îndrume elevii în rezolvarea situațiilor conflictuale și în eliminarea comportamentelor agresive printre elevii care pot inhiba învățarea și creează un mediu nefavorabil învățării în clasă.
Am participat la acest curs de formare în cadrul proiectului de mobilitate în domeniul educaţiei şcolare Erasmus+, Acţiunea cheie 12021-1-RO01-KA121-SCN-644 2EC69, derulat de Şcoala Gimnazială „Mihai Viteazul” din Târgovişte, în perioada 1 septembrie 2021-30 noiembrie 2022. Organizator: Europass Teacher Academy – desfășurat în perioada 17-22 octombrie 2022, în cadrul programului Erasmus+ KA1, la Barcelona, Spania.
Temele abordate în cadrul cursului au fost:
- Conflictul – cauze, manifestări și modul de a-l transforma într-un moment de predare;
- Abordări practice pentru încorporarea managementului conflictelor în curriculum;
- Instrumente de comunicare eficiente și practice pentru relații mai bune cu școala și construirea comunității;
- Abilități de inteligență emoțională și socială – cum să le îmbunătățiți și să le promovați în voi și în ceilalți;
- Agresivitate relațională și agresiune – abordări la nivelul școlii pentru conștientizare și prevenire;
- Activități practice, pentru a favoriza bunăstarea, coeziunea de grup, sentimentul de apartenență în comunitatea școlară.
Metode si tehnici noi de reducere a bullingului în școli:
- medierea între egali (Peer Mediation)
- modelul C.A.L.M.
- chestionarul – Thomas Kilmann Conflict
- Perma model of wellbeing
- exerciții de mindfulness
- jocul „Răspunde întrebărilor”
Peer Mediation (Medierea/ negocierea între egali)
• formarea unor echipe de elevi-mediatori pentru fiecare ciclu școlar (primar, secundar inferior și secundar superior) şi dezvoltarea abilităților necesare prevenirii și combaterii tuturor tipurilor de violență școlară.
Negocierea unui conflict este procesul în care două sau mai multe părți încearcă să ajungă la o soluție de compromis mediată și reciproc acceptată. Negocierea este o confruntare controlată, nu este târguială, nu acceptă încălcarea regulilor, nu este manipulare. Atât părțile cât și negociatorul, trebuie să conștientizeze premisele conflictului:
- conflictul este o problemă serioasă cu impact asupra evoluției copiilor și a grupului;
- orice problemă se rezolvă;
- orice problemă are cel puțin o soluție;
- pentru a primi ceva, trebuie să dai altceva în schimb.
În procesul de negociere toți participanții trebuie să respecte un set de regului, care va asigura reușita comunicării:
- comportamentul va fi decent și respectuos;
- se vorbește pe rând, cu ton calm, fără jigniri sau amenințări;
- nu este permisă monopolizarea discuției de către una din părți.
Etapele negocierii conflictului:
1. scoaterea părților din zona de posibilă violență în cazul în care conflictul deja a intrat în faza de confruntare directă și agresivă. Dacă nu s-a întâmplat acest lucru, se procedează la pregătirea negocierii, care constă în discuția cu părțile implicate pentru înțelegerea perfectă a problemei. Concomitent înțelegerii problemei, cadrul didactic se informează despre interesele copiilor implicați, își formulează ipoteze despre conflict și își pregătește deja soluții.
2. prezentarea regulilor obligatoriu de respectat de către participanți.
3. definirea problemei. Aceasta trebuie să fie unică și clar definită. Se cere copiilor să identifice pe rând problema. Cadrul didactic nu permite descrierea problemei de către copii în termeni personali (are ceva cu mine, cutare este bou, nu îmi place de el etc.), ci în termeni factuali (descrierea vorbelor și a acțiunilor generatoare ale problemei). Cadrul didactic va rezuma ce au spus copiii cu formula „Dacă am înțeles bine, problema este că…”.
4. propunerea soluțiilor și alegerea uneia dintre ele. Soluția trebuie să respecte interesele părților și ale grupului și poate fi propusă și explicată de către cadrul didactic. Ea este analizată de către copii și sunt aleși să o aleagă pe cea mai avantajoasă pentru toți cei implicați.
5. se stabilește de comun acord cu copiii un termen de probă, care verifică respectarea regulilor impuse de soluție și viabilitatea acesteia.
6. se poartă o nouă discuție la încheierea termenului de probă pentru evaluarea rezultatelor și viabilității soluției, discuție în cadrul căreia copiii își vor exprima opiniile.
Negocierea este metoda dezirabilă cea mai eficientă în soluționarea conflictelor, cu rezultate mult mai stabile și profunde în comparație cu metoda arbitrajului, a manipulării sau a intervenției în forță, conducând aproape întotdeauna la situații post –conflictuale lipsite de tensiune psihică.
The C.A.L.M. Model:
• C –clarify the issue
• A – address the problem
• L –listen the other side
• M – manage your way resolution
Chestionarul – Thomas Kilmann Conflict
• Chestionarul Kenneth W. Thomas and Ralph H. Kilmann (TKI) este unul dintre cele mai bune instrumente de evaluare a stilurilor de rezolvare a conflictelor, de mai bine de 30 de ani. Acest instument nu necesită calificare specială pentru administrare si este folosit în domeniul educației, resurselor umane, dezvoltarii organizationale ca un catalizator pentru a deschide discutii, a facilita învațarea cu privire la situațiile conflictuale (agresivitate, violență, bullying), a înțelege dinamica personală și de grup.
În stadiul actual de transformare a grupului de elevi, ținând seama de importanța rolului învățătorului în determinarea proceselor de reglare psihosocială din grup, este necesară o definire și delimitare a unor concepte.
Furia = sentiment secundar ce apare în urma fricii/ umilinței, care dă persoanei energie (adrenalină) și duce la acțiuni violente atunci când nu este controlată (oprită sau canalizată).
Violența = acțiune prin care se întrebuințează forța brutală (constrângere, violentare, siluire, încălcare a ordinii legale). Formele violenței în rândul copiilor:
– fizică: îmbrâncire, lovire, (auto-) mutilare, strangulare etc.
– verbală: jignire, țipat, calomnie, înjurătură.
– emoțională: ironie, intimidare, jignire, bârfă, amenințare, distrugerea bunurilor, terorizare.
Acțiune violentă = orice comportament care produce suferință fizică, psihică sau pagube materiale .
Agresivitate = îşi găseşte originea etimologică în latinescul „adgradior”, care înseamnă „a merge către…” cu tendinţa de a ataca orice persoană sau obiect care reprezintă mobil de obținere a satisfacției imediate.
Cursul a fost dinamic, permițând învățarea exercițiilor practice pentru a integra tehnicile și strategiile cu multă ușurință. De asemenea, am dobândit o înțelegere a schimbărilor apărute atât la nivel fizic cât și cognitiv.
Bibliografie
Federica di Bartolomeo, Teacher Trainer “Europass Teacher Academy”, Barcelona, Spania