Într-o lume în care oamenii nu mai citesc decât marca mașinii sau a telefonului, firma producătoare de îmbrăcăminte/ încălțăminte sau numele clubului în care petrec, mă văd deseori învinsă în încercarea mea de a-i îndruma pe copii spre lectură.
Ce îi mai interesează pe copiii de astăzi?, Cât de important este să-i citească pe clasici?, E mai important să le facă plăcere cartea pe care o citesc sau trebuie să aibă un autor consacrat? Ce relevanță au exercițiile de vocabular, de gramatică în înțelegerea textului – de la orice materie; în generalizare, în sinteză, în extragerea ideilor principale, în conexiunea de idei?
„Analfabetul viitorului nu va fi cel care nu ştie să citească, ci acela care nu ştie să înţeleagă.” – Alvin Toffler
M-am simţit neputincioasă, depăşită, incompetentă în faţa întrebării constante a elevilor ultimelor serii – „De unde citim?”, iar răspunsul meu venea amar, automat şi deznădăjduit “De la stânga la dreapta, de sus în jos.” Norocul, şansa au făcut să particip la conferinţa lui Howard Gadner, unde un alt conferenţiar – profesorul Wim Veen a prezentat “Homo Zappiens: strategiile de învățare ale elevilor viitorului” şi m-a luminat: noi, generaţiile “vechi” am deschis ochii pe o carte, cititul se făcea de sus în jos, de la stânga la dreapta; ei, generaţiile “noi” deschid ochii pe un laptop, PC, tabletă, ipod, ipad, telefon – unde cititul se face din orice colţ, în orice direcţie.
Am primit o altă şansă – aceea de a lucra în testările PIRLS şi în proiectul dezvoltat în urma concluziilor testării.
PIRLS evaluează nivelul de înţelegere a textului la sfârşitul clasei a IV-a. România a participat la testările din 2001, 2006, 2011. PIRLS măsoară achiziţiile elevilor de clasa a IV-a în ceea ce priveşte citirea şi investigheză contextul pentru învăţarea citirii prin chestionare de context completate de elevi, profesori, directori, părinţi. 4665 elevi din 148 de şcoli din mediul rural şi urban au participat la testare, eşanion reprezentativ şi proporţional cu populaţia şcolară pe fiecare zonă. Testarea se face pe 13 caiete, două blocuri pe caiet cu câte două texte (de 800-1200 de cuvinte, faţă de 200 de cuvinte cât au textele din manual) şi 25-30 de itemi (cu răspuns construit sau la alegere) pe fiecare caiet, 5 texte literare, 5 informative, 80 de minute de lucru în două serii, cu pauză de 10 minute între ele; la acestea se adaugă chestionarele de context – 20 de minute. De asemenea, studiul PIRLS este o evaluare comparativă a gradului de alfabetizare şi se realizează o dată la cinci ani.
Conceptul de alfabetizare la citire desemneză abilitatea de a înțelege și de a utiliza formele limbii scrise cerute de către societate și valorizate de către individ. Alfabetizarea la citire/lectură (achiziția capacităților de bază pentru citire) este considerată unul dintre procesele fundamentale în cadrul școlarizării, întrucât constituie baza învățării tuturor celorlalte discipline de studiu.
Rezultatele României au fost:
- 2001 – locul 22 din 36 de state participante;
- 2006 – locul 36 din 45 de state participante;
- 2011 – locul 36 din 45 de state participante.
În 2011, ne-au depăşit Hong Kong, Rusia, Finlanda, Singapore, Irlanda de Nord, SUA, Danemarca, Croaţia, Taiwan, Irlanda, Anglia, Canada, Olanda Cehia, Suedia, Italia, Germania, Israel, Portugalia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Noua Zeelandă, Slovenia, Austria, Lituania, Australia, Polonia, Franţa, Spania. România a surclasat Georgia, Malta, Trinidad Tobago, Azerbaidjan, Iran, Columbia, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Indonezia, Qatar, Oman, Maroc.
Cum sunt distribuiţi elevii români în raport cu achiziţiile demonstrate?
- În 2011, 7 % dintre elevii noştri se află situaţi la nivelul internaţional AVANSAT, din punct de vedere al înţelegerii textului, faţă de 11% în 2001 şi 4 % în 2006. Comparativ, 22% dintre elevii din Singapore, 19% din Rusia sau Irlanda de Nord, 18% Anglia, Finlanda sau Hong Kong, 17% SUA, 16% Irlanda, 15% Israel au atins acelaşi nivel.
- 16% dintre elevii români sunt sub NIVELUL INFERIOR, în timp ce în marea majoritate a ţărilor UE participante, acest procent este între 0 şi 5%, excepţie făcând Malta şi Bulgaria.
Interesant este ce se întâmplă cu rezultatele elevilor la lectură în funcţie de scopul lecturii: lectura în scop literar are o creştere nesemnificativă (9 puncte), în timp ce lectura în scopul achiziţiei şi utilizării informaţiei are o creştere semnificativă, de 15 puncte.
Factorii asociaţi cu performanţa sunt un alt capitol analizat şi care a înfăţişat decalaje foarte mari între performanţele elevilor din diferite zone ale ţării, lucru care nu se întâmplă în ţările civilizate.
- Din păcate, concluzia este că au o influenţă foarte mare asupra abilităţilor de lectură educaţia părinţilor, ocupaţia părinţilor, numărul de cărţi de acasă inclusiv cărţile pentru copii, camera proprie, conexiunea la internet. Doar 7% dintre elevi au resurse multiple de lectură, 67% au resurse la nivel moderat, în timp ce 26% au foarte puţine resurse.
- O influenţă majoră asupra abilităţilor de lectură o au activităţile desfăşurate în copilărie: cărţile citite copiilor de către adulţi, poveştile, jocurile implicând litere- cuvinte, literele şi cuvintele scrise, semnele şi etichetele citite de copii, cântecele (38% – deseori, 54% – uneori, 8% aproape niciodată).
- O amprentă dureroasă lasă şcoala – s-a constatat că o creştere a resurselor/şcoală produce o creştere a nivelului achiziţiilor de citire/ lectură. Din nefericire, resursele vin din partea părinţilor, nu a statului, de aceea decalajele între mediul urban și mediul rural, orașe cu potențial economic și orașe sărace sunt uimitoare în comparaţie cu alte state ale UE. Elevul nu este ajutat demediul școlar să evolueze, ci de contextul pe care îl are acasă.
În concluzie, elevii pot construi înţelesuri dintr-o varietate de texte. Ei citesc:
- pentru a învăţa,
- pentru a fi participanţi într-o comunitate de cititori,
- pentru propria plăcere.
Lectura în scop literar
În lectura literară, cititorul:
1. se angajează în evenimente şi în acţiuni imaginare,
2. se transpune în personaje sau în atmosferă,
3. receptează sentimente şi idei,
4. se bucură de limbajul în sine.
Cititorul aduce cu sine:
• experienţă,
• sentimente,
• aprecierea limbajului,
• cunoştinţe despre formele literare.
Forma principală a textelor literare folosite în PIRLS este ficțiunea narativă.
Lectura în scopul achiziţionării şi utilizării informaţiei
Cititorul se implică în aspecte din viaţa reală.
-Texte cronologice – prezintă ideile în secvenţe ordonate temporal (se referă la evenimente, de exemplu, fapte istorice sau scrisori).
-Texte necronologice – prezintă idei organizate logic, argumente, contraargumente sau un punct de vedere. Textele de acest tip sunt prezentate în diferite forme cum ar fi liste, diagrame, grafice, hărţi.
Sunt vizate 4 procese ale comprehensiunii (înțelegerii):
- Extragerea informaţiilor explicit formulate. Elevii trebuie să recunoască relevanţa informaţiei sau a ideilor prezentate în text prin căutarea informaţiilor specifice sau a ideilor implicate şi să le localizeze.
- Formularea unor concluzii directe. Bazându-se în principal pe informaţiile conţinute de text, elevii trebuie să conecteze două idei prezente în propoziţii adiacente.
- Interpretarea şi integrarea ideilor şi informaţiilor. Elevii trebuie să proceseze textul dincolo de nivelul frazei sau al propoziţiei.
- Examinarea şi evaluarea conţinutului, a limbajului şi a elementelor textuale. Elevii elaborează judecăţi legate de stilul şi structura textului; demonstrează înțelegerea convenţiilor de limbaj şi a mijloacelor utilizate.
Pentru itemii cu alegere multiplă, distractorii se aleg pe cât posibil astfel încât, dacă elevul răspunde greşit, corectorul să poată identifica:
• dificultăţi în învăţare,
• înţelegeri greşite,
• erori de raţionament.
Alegerea textelor pentru lectură rămâne o provocare. Am început să le aduc elevilor mei texte din cărţile apărute recent, de autori la modă şi da, citesc şi eu cărţi pentru copii. Le-am căutat texte informative pe teme de care ştiu că sunt pasionaţi, reţete de prăjituri, prospecte de medicamente, instrucţiuni de montaj pentru jucării. Am constriut întrebări pe aceste texte şi am constatat uimirea şi interesul copiilor.
Abilităţile de lectură trebuie să îl ajute pe copil să fie un om funcţional în lumea în care trăieşte. „Nu pregăti drumul pentru un copil, ci pregătește copilul pentru drum.”
Şi până la urmă, la ce-mi folosesc mie lecturile de altădat’? Tot nu înţeleg SMS-urile fiului meu sau ale elevilor mei. LOL ar spune ei (adică, laughing out loud, „râd în hohote”). Trebuie regândit acest sistem în care şcoala se îndepărtează din ce în ce mai mult de viaţa reală. ASAP. (As Soon As Possible – Cât mai repede posibil). Update. Şi de la capăt.
Resurse
www.urbandictionary.com
www.ise.ro
www.ise.ro/wp-content/uploads/2020/08/PIRLS-culegere-instrumente-de-test.pdf