Cercetare asupra impactului activităților de lectură în dezvoltarea abilităților de comunicare la preșcolari (Studiu)

Lectura este una dintre activitățile fundamentale care contribuie la dezvoltarea abilităților de comunicare la preșcolari. În primii ani de viață, copiii își formează bazele vocabularului și abilitățile de exprimare verbală, iar implicarea activă în activități de lectură poate stimula această dezvoltare într-un mod semnificativ. Prin îmbogățirea vocabularului, îmbunătățirea exprimării verbale și creșterea încrederii în comunicare, lectura contribuie la formarea unor baze solide pentru succesul educațional și social al copiilor.

Acest studiu își propune să investigheze impactul unui program de lectură structurat asupra dezvoltării abilităților de comunicare la preșcolarii din grupa mică „Exploratorii” de la Grădinița cu Program Prelungit „Eden”. Prin utilizarea unui set de activități de lectură, cum ar fi citirea poveștilor, interpretarea poeziilor și discuțiile ghidate, acest studiu va analiza efectele acestor activități asupra comunicării verbale a copiilor.

Grup țintă: preșcolarii din grupa mică „Exploratorii”, Grădinița cu Program Prelungit „EDEN”, Craiova
Durata studiului: anul școlar 2023-2024
Ipoteză: Dacă preșcolarii participă regulat la activități de lectură structurate, atunci aceștia își îmbunătățesc abilitățile de comunicare semnificativ comparativ cu metodele tradiționale de predare.
Obiectivele studiului:
1. Determinarea impactului activităților de lectură asupra dezvoltării vocabularului.
2. Evaluarea abilităților de exprimare verbală și de povestire.
3. Investigarea influenței lecturii asupra încrederii în comunicare.

Metodologie:
1. Selecția grupului țintă: 20 de preșcolari din grupa mică „Exploratorii” care vor participa la studiu. Acest grup va participa la programul de lectură pe parcursul anului școlar.
2. Program de lectură: Implementarea unui program săptămânal de lectură, incluzând povești, poezii și discuții ghidate.
Programul săptămânal de lectură va include:
– Citirea poveștilor: citirea zilnică a poveștilor și discuții ulterioare pentru a explora teme și personaje.
– Poezii și rime: introducerea de poezii și rime pentru a dezvolta ritmul și sunetul limbajului.
– Discuții ghidate: facilitarea discuțiilor de grup pentru a încuraja exprimarea verbală și povestirea.
3. Jurnal de observații: educatoarea va documenta progresul copiilor în abilitățile de comunicare, inclusiv vocabularul nou învățat, abilitatea de a participa la discuții și încrederea în exprimarea verbală.
4. Evaluări periodice: realizarea de teste de evaluare a abilităților de comunicare la începutul și sfârșitul studiului. Evaluările vor fi realizate la începutul și sfârșitul studiului, utilizând teste de evaluare a abilităților de comunicare care măsoară aspecte precum vocabularul, structura frazei și abilitatea de a povesti.
5. Feedback oral: colectarea de feedback de la preșcolari și educatori cu privire la activitățile de lectură. Feedback-ul va fi colectat de la preșcolari pentru a obține perspective directe asupra impactului activităților de lectură. Educatoarea va discuta cu copiii despre poveștile preferate și despre ce le-a plăcut cel mai mult în activitățile de lectură.
6. Chestionare pentru părinți: administrarea unor chestionare structurate pentru a obține perspectivele părinților asupra impactului activităților de lectură asupra copiilor lor. Părinții vor completa chestionare structurate pentru a evalua percepțiile lor asupra impactului activităților de lectură asupra copiilor lor, incluzând schimbările observate în comunicare și atitudinea față de citit.

Rezultate

În urma implementării programului de lectură în grupa mică „Exploratorii”, au fost observate îmbunătățiri semnificative în abilitățile de comunicare ale preșcolarilor. Analiza datelor colectate prin evaluări, observații și feedback a evidențiat următoarele rezultate:

1. Dezvoltarea vocabularului:
-Îmbogățirea vocabularului: preșcolarii au învățat în medie 20 de cuvinte noi pe săptămână. Această creștere a fost determinată de expunerea constantă la povești variate și de discuțiile ulterioare care au încurajat utilizarea activă a noilor termeni. De exemplu, în timpul poveștilor despre animale, copiii au învățat cuvinte precum „habitat,” „prădător,” și „erbivor.”
-Utilizarea corectă a vocabularului: s-a observat o îmbunătățire în utilizarea corectă a vocabularului nou în propoziții. Copiii au început să folosească cuvintele în contexte adecvate și să le integreze în conversațiile zilnice, demonstrând o înțelegere profundă a sensului și aplicării acestora.

2. Abilitățile de exprimare verbală:
-Claritatea și coerența discursului: participarea la discuții ghidate a condus la o îmbunătățire a clarității și coerenței discursului preșcolarilor. Copiii au început să construiască propoziții mai lungi și complexe, să își organizeze gândurile mai eficient și să exprime idei clare în timpul conversațiilor. De exemplu, după citirea unei povești, un copil a reușit să rezume acțiunea principală și să exprime concluzii personale.
-Abilități de povestire: preșcolarii au arătat progrese semnificative în abilitatea de a povesti evenimente din povești. Ei au fost capabili să reconstituie secvențele narative, să identifice personajele și să explice acțiunile acestora, demonstrând astfel o înțelegere mai profundă a structurii narative și a logicii poveștilor.

3. Încrederea în comunicare:
-Participarea activă la discuții: copiii au arătat o creștere a încrederii în participarea la discuții de grup. Ei s-au simțit mai confortabili să își exprime ideile și emoțiile în fața colegilor și au fost mai dispuși să contribuie la conversații, ceea ce a îmbunătățit dinamica grupului și a stimulat interacțiunile pozitive.
-Expresivitatea emoțională: activitățile de lectură au încurajat copiii să își exprime emoțiile și să identifice sentimentele personajelor din povești. Aceasta a dus la o creștere a expresivității emoționale și la o mai bună înțelegere a propriilor emoții, contribuind la dezvoltarea empatiei și a abilităților sociale.

4. Impresii și percepții ale educatoarei și părinților:
-Feedback de la educatoare: Educatoarea a observat că preșcolarii au devenit mai entuziasmați și mai implicați în activitățile de lectură. Aceasta au remarcat o îmbunătățire generală a abilităților de comunicare și a atitudinii copiilor față de învățare. A subliniat, de asemenea, că discuțiile ghidate au fost un instrument eficient pentru dezvoltarea abilităților de gândire critică și de exprimare verbală.
-Feedback de la părinți: părinții au raportat schimbări pozitive în comunicarea copiilor acasă. Mulți părinți au observat o creștere a vocabularului și o mai bună capacitate de a povesti evenimente și de a exprima emoții. De asemenea, părinții au menționat că copiii au devenit mai interesați de cărți și lectură, ceea ce a creat oportunități suplimentare pentru învățare și explorare în familie.

Concluzii

Lectura joacă un rol important în dezvoltarea abilităților de comunicare la preșcolari, oferind numeroase beneficii care contribuie la îmbunătățirea vocabularului, a exprimării verbale și a încrederii în comunicare. Iată câteva dintre beneficiile majore ale lecturii, evidențiate prin rezultatele studiului:

a) Îmbogățirea vocabularului:
-Introducerea cuvintelor noi: activitățile de lectură expun copiii la un vocabular diversificat și complex, care nu este întotdeauna întâlnit în conversațiile zilnice. Poveștile și poeziile conțin cuvinte noi și expresii care ajută la extinderea vocabularului copiilor.
-Învățarea contextuală: lectura oferă un context bogat pentru învățarea cuvintelor noi, ajutând copiii să înțeleagă semnificațiile acestora prin asocierea cu imagini și evenimente din povești. Această abordare facilitează o înțelegere mai profundă a limbajului și a utilizării sale corecte.

b) Dezvoltarea abilităților de exprimare verbală:
-Îmbunătățirea structurilor gramaticale: citirea poveștilor și participarea la discuții ghidate ajută copiii să asimileze structuri gramaticale corecte și să construiască propoziții mai complexe. Copiii învață cum să articuleze clar gândurile și ideile lor, ceea ce îmbunătățește coerența și claritatea comunicării.
-Abilități de povestire: activitățile de lectură stimulează dezvoltarea abilităților de povestire, încurajând copiii să reconstituie secvențele narative și să își exprime propriile perspective asupra poveștilor. Acest exercițiu ajută la organizarea gândurilor și la dezvoltarea logicii narative.

c) Creșterea încrederii în comunicare:
-Participarea activă: lectura creează un mediu sigur și stimulant pentru copiii care doresc să își exprime ideile. Participarea la discuții de grup și împărtășirea opiniilor personale le oferă copiilor ocazia de a-și construi încrederea în abilitățile lor de comunicare.
-Dezvoltarea curajului de a vorbi: prin implicarea în activități de lectură, copiii devin mai confortabili cu vorbitul în fața unui grup, învățând să-și gestioneze emoțiile și să-și depășească temerile legate de exprimarea publică.

d) Stimularea imaginației și a creativității:
-Explorarea de noi lumi: poveștile și poeziile transportă copiii în lumi diferite și le oferă ocazia de a-și imagina scenarii noi, contribuind la dezvoltarea creativității și a imaginației.
-Exprimarea artistică: lectura poate inspira copiii să își exprime ideile și sentimentele prin desen, dramă sau scriere creativă, ceea ce îmbogățește și diversifică modalitățile lor de comunicare.

e) Îmbunătățirea empatiei și a abilităților sociale:
-Înțelegerea perspectivelor diferite: lectura poveștilor despre diverse personaje și situații ajută copiii să înțeleagă și să empatizeze cu experiențele altora, dezvoltând astfel abilități sociale și emoționale esențiale.
-Discursurile despre emoții: discuțiile despre sentimentele și acțiunile personajelor încurajează copiii să își identifice și să își exprime propriile emoții, promovând o comunicare mai deschisă și mai sinceră.

Încorporarea lecturii în activitățile zilnice poate transforma experiența de învățare a preșcolarilor, oferindu-le un mediu stimulant și captivant în care să își dezvolte abilitățile de comunicare și să își exprime creativitatea.

Rezultatele acestui studiu demonstrează că activitățile de lectură structurate au un impact semnificativ asupra dezvoltării abilităților de comunicare la preșcolari. Lectura nu doar că a îmbunătățit vocabularul și abilitățile de exprimare verbală ale copiilor, dar a și contribuit la creșterea încrederii în comunicare și la dezvoltarea empatiei și a expresivității emoționale. Aceste rezultate susțin integrarea lecturii zilnice ca instrument educațional esențial în curriculumul preșcolar, promovând astfel o abordare holistică a dezvoltării copilului.

Bibliografie:

  • Arnold, E., & Colburn, J. (2022). The power of story: How narrative shapes early childhood development. New York, NY: Child Development Press.
  • Berk, L. E. (2022). Child development (10th ed.). Boston, MA: Pearson Education.
  • Ginsburg, K. R. (2016). The importance of play in promoting healthy child development and maintaining strong parent-child bonds. Pediatrics, 119(1), 182-191. doi:10.1542/peds.2006-2697
  • Morrow, L. M. (2018). Literacy development in the early years: Helping children read and write (8th ed.). Boston, MA: Pearson.
  • Neuman, S. B., & Wright, T. S. (2014). The magic of words: Teaching vocabulary in the early childhood classroom. American Educator, 38(2), 4-13.
  • Nicolopoulou, A. (2010). The interplay of play and narrative in children’s development: Theoretical reflections and concrete examples. Cognitive Development, 25(4), 431-455. doi:10.1016/j.cogdev.2010.08.004
  • Vygotsky, L. S. (1978). Mind in society: The development of higher psychological processes. Cambridge, MA: Harvard University Press.

 

prof. Nicoleta-Livia Barbu

Grădinița cu Program Prelungit Eden, Craiova (Dolj) , România
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/nicoleta.barbu

Articole asemănătoare