Educația STEAMI (Science, Technology, Engineering, Art, Mathematics, Inclusion) reprezintă o abordare inovatoare în educația timpurie, menită să stimuleze gândirea critică, creativitatea și colaborarea, având totodată un accent puternic pe incluziune. Implementarea STEAMI în grădiniță le oferă copiilor oportunitatea de a învăța prin experimentare și explorare, facilitând astfel o învățare profundă și sustenabilă. Acest studiu analizează impactul educației STEAMI asupra dezvoltării copilului, evidențiind beneficiile activităților desfășurate în grădiniță și modul în care acestea pot fi adaptate pentru a răspunde nevoilor fiecărui copil.
Studiul se bazează pe observarea, desfășurarea și analiza activităților STEAMI din grădiniță, cu accent pe aplicabilitatea lor practică, pe strategiile de incluziune utilizate pentru integrarea tuturor copiilor, precum și pe impactul asupra dezvoltării cognitive și sociale a copiilor.
1. Dezvoltarea gândirii critice prin activități experimentale
Educația STEAMI încurajează copiii să pună întrebări, să cerceteze și să rezolve probleme complexe, dezvoltând astfel raționamentul logic și autonomia în învățare. Activitățile experimentale îi ajută să exploreze și să analizeze fenomenele din mediul înconjurător prin observație și testare directă.
Un exemplu concret este activitatea „Baloane de săpun”, care permite explorarea proprietăților lichidelor și aerului. Copiii sunt încurajați să experimenteze cu diferite soluții pentru a observa ce factori influențează dimensiunea și rezistența baloanelor. În acest mod, ei dezvoltă capacitatea de a formula ipoteze, de a testa variabile și de a analiza rezultatele.
O altă activitate relevantă este „Copacul de primăvară cu flori pe apă”, care demonstrează fenomenul de capilaritate. Copiii decupează flori din hârtie și le așază pe apă, observând cum petalele se deschid treptat datorită absorbției apei. Această activitate le permite să exploreze concepte științifice într-un mod vizual și interactiv.
În plus, „Explorarea apei și a culorilor” este o activitate fundamentală pentru înțelegerea principiilor de amestecare a culorilor și a densității lichidelor. Utilizarea materialelor senzoriale, cum ar fi vase transparente, coloranți naturali și pipete, le oferă copiilor o experiență de învățare accesibilă și captivantă. Pentru a sprijini incluziunea, aceste activități sunt adaptate pentru copiii cu nevoi educaționale speciale, prin utilizarea unor metode senzoriale variate. De exemplu, copiii cu dificultăți de vedere pot explora textura diferitelor lichide, în timp ce cei cu dificultăți de procesare auditivă pot beneficia de instrucțiuni vizuale și suport tactil.
2. Explorarea și dezvoltarea curiozității prin experimente vizuale
Curiozitatea este un factor esențial în procesul de învățare, iar educația STEAMI creează contexte interactive în care copiii sunt încurajați să exploreze și să formuleze întrebări despre lumea înconjurătoare. Experimentele vizuale stimulează interesul copiilor pentru știință și tehnologie prin demonstrarea unor fenomene naturale într-un mod captivant și accesibil.
Una dintre activitățile utilizate în grădiniță este „Pictura cu magnet”, care le permite copiilor să descopere și să înțeleagă forțele magnetice. Folosind magneți și obiecte metalice în vopsea, copiii observă cum acestea reacționează la câmpurile magnetice și învață prin manipulare directă. Pentru copiii cu cerințe educaționale speciale, activitatea poate fi adaptată prin utilizarea unor suprafețe tactile și a magneților de dimensiuni mai mari, ușor de manevrat.
Un alt experiment vizual atractiv este „Curcubeul din bomboane”, care demonstrează principiul dizolvării zahărului și al difuziei culorilor în apă. Copiii sunt invitați să așeze bomboane colorate în cerc pe o farfurie și să adauge apă, observând cum culorile se combină treptat, formând un curcubeu spectaculos. Această activitate le oferă oportunitatea de a explora proprietățile lichidelor și de a observa procesele chimice de bază într-un mod intuitiv. În contextul incluziunii, materialele sunt selectate astfel încât să fie ușor de manipulat de către copiii cu dificultăți motorii, iar instrucțiunile sunt oferite vizual sau demonstrativ, pentru a sprijini copiii cu deficiențe de auz sau cu dificultăți de procesare verbală.
3. Dezvoltarea abilităților practice prin activități creative
Activitățile creative din cadrul educației STEAMI joacă un rol esențial în dezvoltarea abilităților practice ale copiilor, oferindu-le oportunitatea de a-și exersa dexteritatea manuală, coordonarea ochi-mână și motricitatea fină. Prin explorarea diverselor materiale și tehnici, copiii învață să manipuleze obiecte, să modeleze, să picteze și să îmbine culori, dezvoltând în același timp răbdarea, precizia și încrederea în propriile capacități.
„Pictura pe plută” este o activitate multisenzorială care stimulează creativitatea și explorarea texturilor. Copiii pictează pe bucăți de plută, experimentând modul în care vopseaua aderă la această suprafață neuniformă. Această activitate ajută la dezvoltarea controlului mișcărilor mâinii și la stimularea percepției vizuale. În cazul copiilor cu deficiențe motorii sau dificultăți de coordonare, pluta poate fi înlocuită cu materiale mai stabile, iar pensulele pot avea mânere ergonomice pentru o mai bună prindere.
Un alt exemplu de activitate practică este „Realizarea vaselor de lut”, care implică modelarea materialului și dezvoltarea sensibilității tactile. Prin frământarea, rularea și modelarea lutului, copiii își întăresc mușchii mâinilor și își îmbunătățesc coordonarea motorie fină. Acest tip de activitate este benefic în special pentru copiii care au nevoie de exerciții pentru tonifierea musculaturii mâinilor și de activități care să le ofere o experiență senzorială profundă. Pentru copiii cu deficiențe de vedere, modelarea lutului poate deveni un mijloc valoros de explorare tactilă și expresie artistică.
„Combinarea culorilor” este o activitate ce le permite copiilor să înțeleagă și să experimenteze principiile amestecării culorilor. Prin utilizarea vopselelor, creioanelor cerate sau a hârtiei colorate, copiii descoperă cum pot obține nuanțe noi prin suprapunerea sau amestecarea culorilor primare. Aceasta este o activitate accesibilă tuturor, inclusiv copiilor cu dizabilități vizuale, deoarece poate fi adaptată prin utilizarea unor materiale tactile, precum foi colorate cu texturi diferite sau vopsea groasă aplicată cu bureți sau degetele.
4. Dezvoltarea abilităților de rezolvare a problemelor prin jocuri matematice
Dezvoltarea abilităților de rezolvare a problemelor prin jocuri matematice reprezintă o metodă eficientă de a face matematica accesibilă și interesantă pentru copii, în special prin integrarea elementelor ludice în procesul educativ. Aceste jocuri nu doar că ajută la înțelegerea conceptelor matematice, dar și stimulează gândirea critică, creativitatea și colaborarea între copii.
Jocul „Pizza cu matematică” este ideal pentru învățarea fracțiilor într-un mod vizual și practic. Copiii pot „construi” o pizza dintr-un cerc (real sau desenat), iar prin împărțirea acesteia în părți egale (ex. jumătăți, sferturi), învață concepte de fracționare. În timp ce copiii aleg diverse ingrediente pentru a prepara pizza, pot discuta și rezolva probleme precum: „Câte felii de pizza sunt acoperite cu brânză?” sau „Cum putem împărți pizza pentru 4 copii?”. Aceste întrebări nu doar că ajută la înțelegerea fracțiunilor, dar și dezvoltă abilități de argumentare și decizie. Pentru copiii cu deficiențe vizuale, pizza poate fi realizată din materiale tactile, cu texturi diferite pentru fiecare fracțiune. De asemenea, pentru cei cu dificultăți de înțelegere a conceptelor abstracte, se pot folosi imagini clare și culori pentru a diferenția fracțiunile.
Jocul „Hrănește veverița – matematică în mișcare” combină activitatea fizică cu învățarea matematică, fiind un mod excelent de a dezvolta abilități de numărare și rezolvare a problemelor. Copiii trebuie să ajute o veveriță să adune ghinde, parcurgând un traseu cu obstacole. În timp ce se mișcă pentru a aduna nucile sau pentru a răspunde la întrebări, copiii își exersează abilitățile de numărare, adunare și scădere. Jocul poate fi modificat pentru a include sarcini fizice mai simple sau adaptate nevoilor copilului. De exemplu, un copil cu mobilitate redusă poate folosi o masă sau un suport pentru a manevra „nucile”. În plus, pentru copiii cu tulburări de auz sau de limbaj, se pot utiliza semne vizuale, imagini sau gesturi pentru a comunica întrebările și soluțiile, înlocuind astfel explicațiile verbale.
5. Dezvoltarea abilităților sociale și de colaborare prin activități de grup
Colaborarea în cadrul activităților de grup nu doar că ajută copiii să învețe cum să lucreze împreună, dar le și dezvoltă abilități esențiale pentru viața de zi cu zi, cum ar fi comunicarea, ascultarea activă, rezolvarea de conflicte și luarea deciziilor colective.
Jocul „Scaunele matematice” este o variantă educațională a jocului clasic „scaunele muzicale”, în care copiii trebuie să rezolve probleme matematice pentru a putea ocupa un scaun. Pe ritm de muzică, în timpul jocului se rostesc întrebări matematice (de exemplu, adunări, scăderi, grupări, asocieri). Copiii trebuie să colaboreze pentru a găsi rapid răspunsul corect la întrebare, învățând astfel să împărtășească idei și să se ajute reciproc. În timpul acestui joc, copiii vor învăța să își asume responsabilități individuale și să respecte reguli comune. Jocul încurajează și interacțiunea socială, deoarece fiecare copil trebuie să aștepte rândul său și să comunice cu ceilalți colegi pentru a rezolva provocările matematice. Pentru a asigura incluziunea și pentru a sprijini copiii cu cerințe educaționale speciale, întrebările pot fi adaptate în funcție de nivelul de dificultate al fiecărei grupe. De asemenea, se pot folosi materiale vizuale, cum ar fi carduri cu imagini sau modele tactile, pentru a sprijini înțelegerea conceptelor matematice.
Jocul de „Domino” este o activitate care poate fi personalizată pentru a sprijini învățarea conceptelor matematice. Fiecare piesă de domino poate reprezenta o operație matematică (de exemplu, adunări sau scăderi), iar copiii trebuie să colaboreze pentru a potrivi piesele corect. În funcție de regulile jocului, ei pot colabora pentru a rezolva puzzle-uri matematice sau pot concura în echipe pentru a termina jocul. Pentru copiii cu dificultăți de comunicare, domino matematic poate fi adaptat folosind imagini și simboluri pentru fiecare număr sau operație. De asemenea, se pot oferi sprijin suplimentar prin folosirea unui moderator care să ghideze jocul și să faciliteze interacțiunea între copiii cu nevoi educaționale speciale.
6. Stimularea creativității prin proiecte artistice
Activitățile artistice permit copiilor să exploreze diverse forme de exprimare, să învețe prin joc și să își dezvolte abilități importante, cum ar fi rezolvarea problemelor, gândirea critică și colaborarea. Exemplele de activități artistice, cum ar fi ”Păpușile din linguri de lemn” sau ”Ghetuța lui Moș Nicolae”, oferă oportunități excelente pentru copii de a crea, de a învăța prin experiență și de a-și exprima individualitatea.
Crearea de păpuși din linguri de lemn este o activitate artistică simplă, dar extrem de eficientă pentru stimularea creativității copiilor. Această activitate implică utilizarea unor materiale de bază (linguri de lemn, vopsele, accesorii precum pânză, nasturi, fire colorate) pentru a crea păpuși personalizate. Copiii pot picta lingurile pentru a reprezenta fețe, pot adăuga păr din fire colorate sau pot confecționa haine mici din materiale textile. Prin realizarea acestor păpuși, copiii pot explora concepte precum forma, culoarea, proporțiile și detaliile, dezvoltându-și abilități artistice fundamentale. În plus, fiecare păpușă poate avea o poveste proprie, iar copiii pot inventa scenarii de joc, dezvoltându-și astfel imaginația. Această activitate încurajează autoexprimarea și le oferă copiilor oportunitatea de a-și pune în practică ideile creative.
Pentru copiii cu cerințe educaționale speciale, activitatea poate fi adaptată prin utilizarea materialelor tactile (de exemplu, linguri de lemn vopsite cu texturi diferite pentru a ajuta copiii cu deficiențe de vedere) sau copiii cu dificultăți de motricitate pot utiliza linguri de dimensiuni mai mari sau pot primi ajutor în realizarea detaliilor mai fine.
Realizarea ghetuței lui Moș Nicolae este o activitate artistică deosebit de populară în preajma sărbătorilor de iarnă, fiind un mod minunat de a combina învățătura despre tradiții cu dezvoltarea creativității. Copiii pot crea ghetuțe din diferite materiale, cum ar fi hârtie colorată, carton, lână, sclipici, bucăți de material textil sau chiar din șosete vechi, pe care le pot decora cu diverse elemente. Aceste ghetuțe pot fi folosite apoi pentru a crea un cadou simbolic sau pentru a reprezenta dorințele copiilor de Crăciun. Această activitate permite copiilor să aplice tehnici de colaj, să își exprime preferințele estetice și să dezvolte abilități de coordonare mână-ochi. Copiii pot alege culori, forme și materiale care le plac, iar procesul de decorare al ghetuței le oferă oportunitatea de a experimenta și de a învăța prin joc. De asemenea, activitatea poate stimula înțelegerea simbolurilor și tradițiilor legate de Moș Nicolae.
7. Învățare prin experiență – descoperirea științei prin experimente
Experimentele științifice oferă o oportunitate excelentă pentru ca aceștia să înțeleagă concepte abstracte, folosind observația directă și experimentarea. În plus, aceste activități dezvoltă gândirea critică, curiozitatea și abilitățile de rezolvare a problemelor, toate esențiale pentru succesul în domeniile STEAMI.
Un exemplu clasic de experiment științific, care poate fi realizat cu copii mici, este Vulcanul, care implică reacția chimică dintre bicarbonatul de sodiu și oțet, o reacție efervescentă, eliberând dioxid de carbon și formând o spumă care iese din „vulcanul” preparat anterior de copii dintr-un recipient mic sau o formă de argilă. Copiii pot observa că substanțele care par inofensive la început pot produce reacții interesante când sunt combinate corect. Prin observație directă, copiii învață să anticipeze efectele, să facă ipoteze și să compare rezultatele, dezvoltând astfel abilități de gândire critică și rezolvare de probleme. Experimentul cu vulcanul încurajează copiii să pună în aplicare metoda științifică simplă, prin formularea unor ipoteze (de exemplu, ce se va întâmpla dacă pun mai mult bicarbonat sau oțet), realizarea experimentului, observarea rezultatelor și discutarea acestora. Copiii sunt încurajați să își pună întrebări, să exploreze posibilități și să învețe prin încercări și erori. Pentru copiii cu cerințe educaționale speciale, activitatea poate include ajutor suplimentar pentru pregătirea materialelor sau pentru explicarea procesului, iar experimentul poate fi realizat pas cu pas cu ghidajul educatorului. De asemenea, pentru copiii cu deficiențe de vedere sau auz, se pot folosi materiale tactile (precum suporturi cu texturi sau culori vizibile), iar experimentele pot fi descrise detaliat pentru a sprijini procesul de învățare.
Alături de experimentul cu vulcanul, există multe alte activități care pot sprijini învățarea prin experiență și pot stimula curiozitatea științifică:
- Crearea unui arc de curcubeu: Folosind apă, o lanternă și un pahar, copiii pot învăța despre refracția luminii și pot explora fenomenul curcubeului. Acest experiment le permite să vadă cum lumina albă poate fi împărțită în culori.
- Plantele și germinarea semințelor: Copiii pot observa cum semințele cresc atunci când sunt plantate în pământ, învățând despre procesul de germinare și dezvoltarea plantelor. Aceasta poate fi o activitate continuă, iar copiii pot documenta și urmări progresul plantelor lor.
- Magnetismul și obiectele atrase de magnet: Oferind copiilor magneți și o varietate de obiecte (cuie, monede, linguri din metal, pietre etc.), aceștia pot învăța despre proprietățile magnetice și pot explora ce obiecte sunt atrase de magnet și ce nu.
În concluzie, învățarea prin experiență, prin intermediul experimentelor științifice, reprezintă o metodă fundamentală în educația timpurie. Aceste activități nu doar că ajută copiii să înțeleagă concepte științifice esențiale, dar și să dezvolte abilități valoroase, cum ar fi gândirea critică, rezolvarea problemelor și curiozitatea continuă.
Bibliografie
1. Piaget, J. (1952). The Origins of Intelligence in Children. Norton.
2. Gardner, H. (1983). Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences. Basic Books.
3. Stănculescu, E. (2019). Educația timpurie și învățarea prin joc. Editura Didactică și Pedagogică.
4. MECTS (2016). Curriculum pentru educația timpurie. Ministerul Educației și Cercetării Științifice.
5. Bruner, J. (1996). The Culture of Education. Harvard University Press.