Activitățile outdoor în grădinița de copii, pe domeniul Științe

Activitățile educației outdoor au fost acum, în pandemie, mai mult ca oricând valorificate, noi profesorii recurgând la activități în aer liber pentru a face cât mai atractive și incitante activitățile pentru preșcolari.
Educația outdoor este cea care pune copiii în situația de a  găsi în natură mediul propice desfășurării activităților de diverse tipuri: jocuri senzoriale, jocuri de asociere, de comparare, de analiză ,de clasificare , observări cu lupa, orientări în spațiu și depistarea punctelor cardinale etc.

Prin intermediul acestor activități outdoor copiii se descoperă pe ei însiși, prind curajul de a explora, de a experimenta, de a face lucruri noi și de a găsi răspunsuri în urma descoperirilor făcute.

Activitățile outdoor stârnesc curiozități și dau frâu liber încercărilor, cercetării, pentru a descoperi singuri soluții, de cele mai ori găsind în lucruri mici , o lume întreagă, pliindu-ne pe ce spunea Kurt Hahn, „Există mai mult în tine, decât crezi!”.

În cadrul DȘ- Activități matematice, am desfășurat diverse activităţi, de la sortare de materiale din natură: flori, castane, frunze, pietre şi aranjarea lor în ordine crescătoare, descrescătoare, până la formare de grupe cu un număr dat de elemente, în funcţie de sarcina de lucru. Copiii au avut la dispoziţie cifre decupate, jetoane, iar în farfurii de unică folosinţă, formau grupa de obiecte, pe pavaj scriau  cifrele cu ajutorul cretei, reprezentând  grafic mulțimea , unde plasau castane, frunze, flori etc. A fost foarte antrenată activitatea, deoarece copilul odată terminată sarcina de lucru, extrăgea un bilet care-i indica să facă altceva, care nu-l lăsa să fie în pană de timp. Analizau, comparau, numărau, adăugau sau extrăgeau după caz, obiectele care erau: mărgele, nasturi, dopuri, pietre, frunze, castane  etc.

Prin aceste activităţi, preşcolarul îşi dezvoltă capacitatea de a opera cu materialul intuitiv, îşi dezvoltă limbajul matematic, îşi dezvolta gândirea, memoria, atenţia şi nu în ultimul rând spiritul autocritic, dorind să termine repede, bine şi mai ales să vadă unde a greşit şi de ce…, să dea răspunsuri coerente, logice şi să argumenteze corect  ceea ce vrea să exprime.

În cadrul activităţii matematice, desfăşurată în aer liber, la tema „Forme geometrice!”, copiii au avut ca sarcină de lucru să deseneze cu cretă pe pavaj, formele geometrice cunoscute de ei: pătrat, triunghi, cerc şi să le decoreze cu frunze galbene. De asemenea, cu  ajutorul frunzelor au completat liniile șerpuite, liniile frânte, trasate inițial, decorându-le corect respectând spațiul scris. Astfel,  îşi formează mai uşor noţiunea de forme geometrice, le găseşte corespondenţa în natură, exemplificând de fiecare dată: „cercul este ca roata de la maşina ta, doamna” sau „ăsta-i pătrat, ca și casa de peste drum”.

Aceeași manieră de lucru am abordat-o şi în cazul scrierii cifrelor cu ajutorul castanelor, frunzelor, pietrelor. După care copilul trebuia să indice cifra cerută şi să spună care sunt vecinii ei. Şi aici am recurs la gândirea logică, la munca cu materialul din natură şi mai cu seamă la implicarea lor emoţională. Reacţiile de final fiind explozive: „Doamna, doamna am terminat!” sau „Mi-a ieşit super!”.

La fel de bine am desfăşurat activităţi de ordonare crescător – descrescător a frunzelor, sau formarea de grupe de frunze galbene, roşii, verzi, unde copiii puteau sorta, analiza, selecta, ordona, după cerinţă materialul natural. Mai mult ca atât, aveau posibilitatea să observe diversitatea prin: culoare, formă, mărime, model de frunză. Le dădeam posibilitatea de a compara frunzele între ele, de a observa frunzele de pe copaci, care încă erau verzi pentru a- şi forma  concepte referitoare la pierderea culorii verzi din frunza, odată căzută, lipsa clorofilei etc. De aici se năștea întrebarea „De ce sunt frunzele galbene, doamna?”, care imediat ne transferă spre un alt palier, cel al cunoaşterii mediului.

Activitatea de Cunoaştere a mediului, desfăşurată în natură, vine ca o mănuşă, deoarece are acea valenţă de explorare şi observare a mediului viu, dar se  şi pliază  cu activităţile ecologice și de protecţie a mediului. Am desfăşurat diverse tipuri de activităţi outdoor la cunoaşterea mediului, cum ar fi: Puncte cardinale – prin intermediul cărora copiii au intrat în posesia unor informaţii indeite despre poziţia noastră pe pământ, e prea mult să le spui de puncte cardinale, la această vârstă dar, când le explici că nordul este în locul unde vom descoperi mulţi muşchi şi mucegai pe scoarţa copacilor, pe ziduri, iar sudul e în partea opusă, unde totul este uscat, curat, imediat reţin. Aşa am desfăşurat activităţi de observare, unde am folosit lupa, ca şi mijloc de  cercetare, rezultatele fiind extraordinare. Au identificat punctele cardinale, le-au denumit, le-au sesizat caracteristicile, au făcut asocieri cu ceea ce au ei acasă şi cum sunt amplasate obiectivele din gospodăria lor.

La marcarea echinopțiului de toamnă, am desfășurat o activitate deosebită, fiecare copil reprezentând o planetă, pe sistemul solar, iar pământul se tot învârtea în jurul axei lui, îndepărtându-se de soare, ceea ce făcea ca să devină vremea mai rece, să scadă ziua și să crească noaptea.

Activitatea a fost interactivă, foarte antrenantă, iar cunoștințele dobândite cu această ocazie au devenit subiect de discuție pentru mult timp. Ei nu pot reține cuvântul echinopțiu, dar pot reține faptul că este ziua care, declanșează trecerea la anotimpul toamna, care aduce cu ea zile scurte și nopți lungi, frig, ploaie și nu în ultimul rând bruma.

În cadrul activităţii „Lumea de sub lupă”, copiii au putut identifica viețuitoare, de o dimensiune foarte mică, care mişunau printre firele de iarbă, stăteu pitite prin nervurile scoarţei copacilor sau mergeau grăbite pe trotuar. Nu ştiau că în timp ce ei calcă în drum spre şcoală, pot să le strivească, nu au ştiut până-n acel moment  cât de mici pot fi: furnicile, gândacii, ouăle de  insecte sau cât de sidefate și interesante pot fi urmele lăsate de melc, în drumul lui anevoios prin lume.

Lupa, un instrument de mare valoare, în astfel de activităţi de explorare, cum le-am spus noi, are un rol foarte mare, doar cu ajutorul ei putând observa lumea vie, care nu poate fi percepută cu ochiul liber. De aici s-au născut poveşti, cum ar fi: Păianjenul  cel Harnic, Melcul fără casă, Frunza tristă. Copiii au recurs la imaginaţie şi creativitate, au creat scurte poveşti, care aveau ca subiect sau personaje, aceste  mici  vietăţi descoperite cu ajutorul lupei.

Tot cu ajutorul lupei am desfăşurat activitatea outdoor Fauna şi flora din ţara noastră, unde, folosind harta cu fauna şi flora din România şi lupa magică, am descoperit pe aceste hărţi, animalele din poveştile studiate, care cresc în zona Botoşaniului, dar şi plantele care se dezvoltă în această zonă. Toate aceste lucruri le-am descoperit în cadrul activităţilor outdoor, copiii având pe deoparte harta, iar pe de altă parte curtea, grădina şcolii şi împrejurimile. Au adoptat câte un copac din grădină, denumindu-l : castanul meu, zarzărul meu, pe care îl studiau de câte ori aveau ocazia.

La Cunoaşterea mediului, nu pot  să nu amintesc de  activitățile : Oceanul din cutie  şi Vulvanul din sticlă, Combinarea apei cu anumite alte lichide sau Filtrarea apei prin sol, textile, frunze, crengi, activităţi desfăşurate în curtea şcolii, prin intermediul cărora copiii şi-au putut imagina un ocean într-o cutie transparentă din plastic, unde puteau observa, nisipul de pe fundul oceanului, pietrișul, vegetaţia, scoicile, dar şi peturile, dopurile, care pluteau pe ocean, din cauza neglijenţei umanei.  Au putut cu ajutotul pipetei să tragă apa din ocean şi s-o reintroducă după, fiind foarte curioşi şi entuziasmaţi.

De asemenea, au putut observa cum pătrunde apa printre frunzișuri și crengi și cum pătrunde prin pământ, textile sau petriș, prin experimentul Filtrarea apei. Au observat gradul de blocare, pe care-l oferea un strat  dens și permeabilitatea în cazul crengilor și frunzelor, care formau un strat aerisit.

La experimentul Vulcanul din sticlă, am procedat la o combinaţie foarte simplă de oţet şi bicarbonat, iar prin reacţia chimică produsă, copiii au putut observa acea fermentaţie, devenită spumă, care trecea de gura sticlei şi ocupa toată suprafaţa  externă, imitând vulcanul. Şi-au putut imagina pentru un moment vulcanul, pe care-l văzuse în prealabil într-un film documentar despre poluarea mediului, la calculator şi despre care aveau câteva noţiuni  și idei formate.

Toate aceste activităţi au dus la o atitudine pozitivă faţă de mediu, la un spirit crescut de respect faţă de ape, păduri, faţă de vieţuitoarele pământului și chiar față de semenii noștri.

Bibliografie
Curriculum pentru educație timpurie -2019
M.Mătăsaru – Secretele Metodice a Didacticii Preșcolare, Publisers Rovimed/ Biblioteca Preșcolarului
C.Cosmovici – Didactica activităților matematice în grădiniță – Editura Polirom

 

prof. Liliana Pricopi

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/liliana.pricopi

Articole asemănătoare