Activitățile de limbă și comunicare în grădiniță

Idealul educațional reprezintă modelul de personalitate dorit de societate pe termen mediu și lung, aceasta formându-se prin acțiunea educatorului asupra educatului. Grădinița reprezintă prima formă de instruire organizată cu care antepreșcolarul/ preșcolarul intră în contact, și de asemenea unde acesta învață să socializeze.

Socializarea este definită ca fiind un „proces de integrare socială a unui individ într-o colectivitate, care se poate realiza cu o oarecare ușurință dacă limbajul și comunicarea sunt suficient de dezvoltate. În această direcție, cadrele didactice acordă o mare importanță organizării și desfășurării activităților de limbaj și comunicare, respectând într-o maniera profesională metodica acesteia și indicațiile Curriculumului pentru educație timpurie, publicat în 2019.

„Metodica (de la metodă) este disciplina științifică, component a sistemului științelor pedagogice, care are ca obiect studierea organizării și desfășurării procesului de învățământ – ca proces instructiv-educativ – la un obiect de învățământ. Metodica precizează scopul și sarcinile obiectului de învățământ, locul și rolul acesteia în formarea culturală și profesională a personalității, conținutul, metodele și formele de organizare, principiile și mijloacele învățării acestuia”
„Metodica activităților de educare a limbajului reprezintă aplicarea principiilor didactice la specificul acestui domeniu de cunoaștere-educarea limbajului la preșcolari.”

Curriculumul pentru educație timpurie înaintează câteva schimbări cu privire la obiectivele cadru care au fost eliminate, obiectivele de referință care au fost înlocuite cu dimensiuni ale dezvoltării. Aceste dimensiuni putem considera că sunt derivate din dimensiunile educației, mai precis din dimensiunea subiectivă, întrucât aceasta vizează finalitățile pe termen lung, mediu și scurt.

În intervalul de vârstă 0-6 ani, dimensiunile dezvoltării pun accent pe mesajele orale în contexte cunoscute sau diverse situații de comunicare și pe premisele citirii și scrierii în contexte de comunicare cunoscute. Pornind de la aceste dimensiuni și de la comportamentele aferente acestora, cadrul didactic își planifică activitățile corespunzătoare domeniului experiențial limbă și comunicare.

Cadrul didactic trebuie să stăpâneasca foarte bine arta comunicării să-și  adapteze limbajul la  nivelul copiilor, să-i antreneze pe copii în discuții. În activitatea instructiv-educativă, copilul este pe rând atât receptor, cât și emițător, întrucât adresează întrebări. O comunicare educatoare-copil este considerată eficientă atunci când discuția nu este transformată în mare parte în monolog de către educatoare și copilul este un participant activ.

În procesul de comunicare, Laurențiu Șoitu identifică trei etape:
1. etapa de inițiere, unde individul folosește comunicarea doar ca mijloc de interrelaționare;
2. etapa învățării în care vorbitorul folosește comunicarea pentru a obține cunoștințe, care îi vor fi folositoare în alte contexte;
3. etapa perfecționării implică adolescenții, tinerii, capacitățile de comunicare și capabilitatea acestora de perfecționare a comunicării în situații diferite.

Asigurarea succesului în dezvoltarea limbajului și comunicării a preșcolarilor se realizează printr-o proiectare de calitate, care implică o selectare atentă a conținutului, a mijloacelor de realizare și a strategiilor didactice.
Pentru fiecare nivel de vârstă, conținutul ce poate fi abordat în activitățile de limbă și comunicare este diferit, de la simplu la complex și astfel evidențiem:

Grupa mică:

A. Aspectul fonetic:
-pronunțarea corectă a sunetelor;
-exerciții de pronunțare corectă a tuturor sunetelor care compun cuvintele;
-exerciții  individuale de corectare a dificultăților de vorbire;
-corectarea deficiențelor mai grave de vorbire manifestate la anumiți copii;

B. Aspectul lexical presupune îmbogățirea vocabularului cu:
-substantive (obiecte, fenomene ale naturii, plante, animale etc.)
-adjective (identificarea unor însușiri ce vizează dimensiunea, culoarea, gustul, estetica, comportamentul etc.)
-pronume personal;
-pronume de politețe;
-numerale cardinale (de la 1-2);
-verbe (acțiuni executate în diferite medii)
-adverbe referitoare la poziții spațiale, timp, loc unde se petrece acțiunea.
-conjuncții: și, nici, dar;
-prepoziții: de la, pe, etc.
Însușirea cuvintelor la grupa mică se realizează prin raportarea la mediul lui apropiat, la aspecte concrete care îl înconjoară. Se insistă pe însușirea corectă a sensului fiecărui cuvânt, deoarece ei au tendința de a face confuzii și astfel exprimarea lor nu este tocmai corectă.

C) Aspectul structurii gramaticale:
Se vor realiza exerciții care să formeze deprinderi de vorbire:
-exprimarea în propoziții simple;
-folosirea corectă a singularului și pluralului;
-folosirea corectă a timpului verbelor corespunzătoare situației la care se raportează;
-realizarea acordului dintre subiect și predicat;
-folosirea corectă a pronumelor personale;
-folosirea unor adverbe de timp (zi-noapte/ azi-mâine etc.), de loc (aici, acolo, afară, înăuntru)
-folosirea conjuncțiilor, prepozițiilor, formulelor de politețe etc.

D. Aspectul expresivității vorbirii
-intonație, accent, pauze;
-exprimarea nuanțată în redarea unui dialog simplu;
-folosirea mimicii și a intonației în redarea unor fragmente din povestiri, ilustrații etc.

Grupa mijlocie

A. Aspectul fonetic:
-Consolidarea pronunției sunetelor, în special a consoanelor siflante (s,z), șuierătoare (ș,j) și vibranta r.
-exerciții de însușire treptată a pronunțării unor grupuri de consoane (pl, bl, tr, gr, br, cl)
-înlăturarea tendinței de a modifica, înlocui, inversa sau prelungi pronunția sunetelor;
-exerciții pentru formarea deprinderii de a despărți în silabe.

B. Aspectul lexical și semantic presupune îmbogățirea vocabularului cu:
-substantive
-adjective (ce țin de culoare, dimensiune, trăsături de caracter, cantitative, gust, estetică etc.)
-pronume: personal, de politețe, posesive, demonstrative;
-numerale cardinale (de la 1-4); ordinale -primul, al doilea…
-verbe (acțiuni desfășurate de el sau din mediul înconjurător)
-adverbe și locuțiuni adverbiale de loc și de timp.
-cuvinte de legătură: conjuncții (ori, sau, dar, iar), prepoziții și locuțiuni prepoziționale (de la, până la)
Se va insista pe însușirea corectă a cuvintelor, pe plasarea corectă a acestora în propoziții.

C. Aspectul structurii gramaticale:
Se vor executa exerciții pentru:
-exprimare în propoziții simple și dezvoltate și în fraze;
-folosirea corectă a singularului și pluralului substantivelor;
-realizarea acordului în gen și număr între substantivul și adjectivul care îl însoțește, între subiect și predicat;
-folosirea pronumelor demonstrative;
-folosirea dativului și genitivului în exprimare;
-folosirea timpului verbelor li schimbarea formei după persoană și număr;
-folosirea adverbelor de timp, loc și de mod în propoziții;
-folosirea gradelor de comparație a unor adjective.

D. Aspectul expresivității vorbirii:
-exerciții de reproducere și recitare cu intonație, ritm, intensitate a unor poezii, ghicitori, proverbe, etc.
-reproducerea pe scurt a textului unei povestiri cu utilizarea de 1-2 expresii poetice;
-descrierea și interpretarea ilustrațiilor;
-utilizarea în comunicare expresii literare, epitete, comparații;
-folosirea dialogului sau monologului în diferite contexte.

Grupa mare

A. Aspectul lexical:
-consolidarea pronunției a tuturor sunetelor
-formarea deprinderii de a despărți în silabe și a a pronunța cuvântul în întregime;

B. Aspectul lexical presupune îmbogățirea și activizarea vocabularului cu:
-substantive care exprima un grad mai mare de generalizare (ex: animal sălbatic, animal domestic), sentimente sau norme de comportare civilizată (ex: dragoste de patrie, prietenie, întrajutorare etc.);
-adjective (însușiri-formă/ dimensiune/ culoare. trăsături de caracter etc.)
-numerale cardinale (1-10) și ordinale (primul, al doilea… ultimul);
-verbe;
-pronume (demonstrative-celălalt/ celălalt; interogative -care, cine, ce; relative -care, ce; nehotărâte-cineva, ceva, unul, fiecare, oricare, altul)
-adverbe și locuțiuni adverbiale care exprima: poziția obiectului în spațiu (aproape/ departe/ dedesubt/ deasupra/ înainte/ înapoi etc.), timp când se petrece acțiunea (devreme-târziu)
-conjuncții și locuțiuni conjuncționale (dacă, deși, fiindcă, pentru ca să, ca să etc)
-prepoziții (de, pe, despre).

C. Aspectul structurii gramaticale:
Se vor executa exerciții de vorbire pentru:
-exprimarea corectă a formelor articulate, utilizarea singularului și pluralului;
-folosirea corectă a desinențelor cazurilor substantivelor  singular și plural (copilul, copilului, copiii, copiilor);
-exprimarea gradelor de comparație ale adjectivelor;
-folosirea corectă a tuturor pronumelor;
-folosirea corectă a verbelor auxiliare (a fi, a avea) și neregulate la timpul prezent și trecut;
-schimbarea formelor de exprimare în funcție de persoană, timp, număr;
-utilizarea corectă a prepozițiilor;
-exprimarea corectă a acordului dintre subiect și predicat;
-construirea frazelor cu ajutorul conjuncțiilor;
-exprimarea corectă a vorbirii directe și indirecte.

D. Aspectul expresivității
Se vor realiza exerciții de vorbire pentru formarea deprinderilor de:
-exprimare corectă în ordinea logică a succesiunii evenimentelor;
-vorbire expresivă cu respectarea tonului, pauzelor, ritmului, în funcție de conținut;
-reproducere a unor povestiri, fără devieri, omisiuni sau repetări.

Conținuturile enumerate mai sus, pot fi abordate în cadrul activităților obligatorii de limbă și comunicare cu utilizarea următoarele mijloace de realizare:
1. jocul didactic;
2. memorizarea;
3. povestirea educatoarei;
4. povestirile copiilor:
4.a) repovestire-pe baza unor ilustrații;
-pe baza unui plan de idei;
-repovestire liberă;
-pe baza unui text citit;
4.b) povestiri create de copii-pe baza unui șir de ilustrații;
-cu început dat;
-pe baza unui plan de idei;
-după modelul educatoarei;
5. lectura după imagini;
6. convorbirea.

Bibliografie
1. Cristea S., Finalitățile educației, Editura Didactica Publishing House, București, 2016.
2. MEN, Curriculum pentru educație timpurie, 2019;
3. Mitu F., Antonovici S., Metodica activităților de educare a limbajului în învățământul preșcolar, Editura Humanitas, București, 2005;
4. MEN, Programa activității instructiv-educative în grădinița de copii și în cadrul organizației „Șoimii Patriei”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1979.

 

prof. Nicoleta Stan

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/nicoleta.stan2

Articole asemănătoare