Voluntariatul – o componentă fundamentală a societăţii civile

Voluntariatul este o componentă fundamentală a societăţii civile, contribuind la realizarea celor mai nobile aspiraţii ale omenirii – pacea, libertatea, oportunitatea, siguranţa şi justiţia pentru toate persoanele.

Poate fi definit ca „activitatea de interes public desfăşurată din proprie iniţiativă de orice persoană fizică, în folosul altora, fără a primi o recompensă materială, activitatea de interes public fiind activitatea desfăşurată în domenii cum sunt: asistenţa şi serviciile sociale, protecţia drepturilor omului, medico-sanitar, cultural, artistic, educativ, de învăţământ, ştiinţific, umanitar, religios, filantropic, sportiv, de protecţie a mediului, social şi comunitar.” (Legea Voluntariatului, 2006).

În această epocă a globalizării şi a schimbărilor continue, lumea devine din ce în ce mai mică, mai interdependentă, mai complexă. Voluntariatul – la nivel individual sau de grup – reprezintă o modalitate prin care:

  • pot fi întărite şi susţinute valorile legate de comunitate, de serviciul adus aproapelui şi de ataşamentul faţă de cel de lângă noi;
  • persoanele pot să îşi exercite drepturile şi responsabilităţile de membri ai comunităţilor, în timp ce învaţă şi se dezvoltă pe parcursul întregii vieţi, realizându-şi astfel întregul potenţial uman;
  • se pot stabili puncte de legătură între diferenţele care ne despart astfel încât să putem trăi împreună în comunităţi sănătoase, puternice şi să lucrăm împreună la identificarea de soluţii, la provocările pe care le întâlnim şi să conturăm destinul nostru comun.

Voluntariatul reprezintă un element esenţial al tuturor societăţilor, transformă în acţiune Declaraţia Naţiunilor Unite conform căreia „Noi, oamenii” avem puterea de a schimba lumea. Această Declaraţie promovează dreptul fiecărei femei, al fiecărui bărbat sau copil de a se asocia în mod liber şi de a activa ca voluntar fără deosebire de originea culturală sau etnică, religie, vârstă, sex şi condiţie fizică, socială sau economică. Toate persoanele din lume trebuie să aibă dreptul de a-şi oferi în mod liber timpul, talentul şi energia în beneficiul altora sau al comunităţii lor prin acţiuni individuale sau colective şi fără a aştepta recompense financiare (Declaraţia Universală cu privire la Drepturile Omului).

Voluntariatul este o forţă creativă care:

  • construieşte comunităţi sănătoase şi puternice care respectă demnitatea tuturor oamenilor;
  • învaţă persoanele să îşi exercite drepturile ca fiinţe umane şi să îşi amelioreze vieţile;
  • ajută la soluţionarea problemelor sociale, culturale şi a celor legate de mediu;
  • construieşte o societate mai umană şi mai dreaptă prin colaborare la nivel mondial.

Programele de Acţiune Comunitară reprezintă o ocazie valoroasă de învăţare pentru elevii din şcolile generale. Este vorba de un tip de învăţare care nu rezultă din studiul textelor de manual, ci din participarea activă şi personală în procesul de învăţare şi reprezintă o experienţă educaţională care implică mintea, inima şi mâinile. Participarea la Programele de Acţiune Comunitară va oferi posibilitatea de a promova cunoştinţele şi aptitudinile elevilor în aspecte importante ale educaţiei, într-un mod plăcut şi incitant, a îmbunătăţi înţelegerea şi conştientizarea de către elevi a necesităţilor individuale şi a problemelor cu care se confruntă alte persoane din comunitatea lor, a stimula ingeniozitatea, inteligenţa şi creativitatea elevilor pentru a putea reacţiona la nevoile individuale şi ale comunităţii, a avea sentimentul că sunt răsplătiţi şi împliniţi în întreprinderea unor activităţi care ridică probleme, dar utile, a îmbunătăţi conştientizarea de către elevi a unor probleme sociale importante, a ajuta la dărâmarea prejudiciilor sociale şi înlăturarea ignoranţei şi a dezvolta şi îmbunătăţi calităţi ale elevilor cum ar fi răbdarea, responsabilitatea şi devotamentul.

Programele Acţiunii Comunitare pot fi, şi pentru elevi şi pentru copii, distractive, pline de satisfacţii şi reprezintă o experienţă de natură să le formeze caracterul. Voluntarii care participă la acest program de oportunităţi, încercând să satisfacă necesităţile comunităţii, vor învăţa să se cunoască pe ei înşişi, vor învăţa lucruri despre alţi membri ai aceeaşi comunităţi şi vor învăţa să recunoască rolul pe care ei îl au în comunitatea lor.

Este important ca, atunci când vizităm, indiferent de motiv, un centru de plasament, un centru de zi sau o şcoală specială, să ne pregătim adecvat în prealabil. Cea mai importantă “activitate” este pur şi simplu să fim prezenţi şi să petrecem timpul împreună. Acest contact şi companie esenţială reprezintă o ocazie deosebit de valoroasă de iniţiere a unor prietenii şi de dezvoltare a unor relaţii pozitive, personale. Activităţile pot fi folosite ca “vehicule” pentru integrarea socială.

Deşi activităţile sunt valoroase în sine, ele pot fi folosite ca mijloc de atingere a unui “obiectiv” mai înalt. Cu alte cuvinte sportul, de exemplu, este o activitate valoroasă în sine, dar poate fi folosit pentru a atinge “obiectivul” mai înalt de a reuni elevii şi copiii pentru a juca jocuri şi a învăţa să coopereze, să facă parte dintr-o echipă etc. Activităţile pot fi de asemenea folosite pentru a ajuta elevii să-şi depăşească nervozitatea sau teama naturală legate de lucrul cu copii cu nevoi speciale, încurajându-i să-şi folosească aptitudinile existente la care pot participa cu uşurinţă şi ceilalţi.

Bibliografie:
L. Cristea, Sociologia educaţiei, Editura Hardiscom, Piteşti, 1998
Voinea, M., Sociologia familiei, Universitatea Bucureşti, 1993.

Accesări: 38

Articole asemănătoare