Valorificarea elementelor de istorie şi geografie locală în activităţile şcolare şi extraşcolare

Cunoaşterea şi înţelegerea istoriei şi geografiei locale de către şcolarii mici reprezintă o îndatorire de suflet, nu  doar o simplă obligaţie didactică. În acest sens, cadrele didactice au o misiune deosebit de importantă: a-i ajuta pe elevi să se împărtăşească din tezaurul de valori lăsat de generaţiile trecute.

„Nu da copilului tău nicio lecţie prin simple cuvinte, el trebuie să înveţe  numai prin experienţă.” (Jean-Jacques Rousseau)

Dragostea de patrie începe cu ataşamentul pentru locul natal, pentru oamenii care trăiesc şi muncesc în acest spaţiu geografic, pentru limba şi cultura acestui popor, pentru visele, dorinţele şi idealurile sale.

În cadrul lecţiilor de istorie prezentăm elevilor că istoria poporului român s-a dezvoltat în conexiune cu istoria  altor popoare din lume pentru că “istoria naţională nu se poate aşeza decât pe harta mai largă a istoriei universale”, după cum afirma Nicolae Iorga. Sub aspect informativ elementele de istorie locală conduc elevii la însuşirea şi aprofundarea temeinică a cunoştinţelor, la fundamentarea ştiinţifică a noţiunilor, la explicarea cauzalităţii şi sensului  unor evenimente derulate, la formarea unei concepţii ştiinţifice despre lume, iar sub aspect formativ, stimulează dezvoltarea spiritului de observaţie, a gândirii, a imaginaţiei, trezesc interesul faţă de trecutul  istoric, contribuie la cultivarea sentimentelor patriotice.

Datele istoriei locale, fără a fi predate izolat, vin să ilustreze, să dea culoare faptelor istorice, să facă accesibilă înţelegerea istoriei patriei, să trezească interesul şi curiozitatea elevilor faţă de istoria României. Valorificate în diverse activităţi aceste elementele de istorie locală înlesnesc asimilarea noţiunilor fundamentale de istorie, precum şi formarea la elevi a atitudinii de respect faţă de valorile materiale şi spirituale moştenite de la strămoşi.

Elementele de istorie şi geografie locală dezvoltǎ curiozitatea elevilor prin angajarea lor în acţiuni concrete de explorare.Valoarea lor sporeşte cu atât mai mult, cu cât elevii participă activ la descoperirea lor. În acest sens, s-au dovedit a fi foarte eficiente excursiile în locurile cu semnificaţie istorică, vizitele la muzee istorice, îngrijirea monumentelor istorice din localitatea natală, realizarea unor colecţii de obiecte, organizarea unui “colţ istoric” unde vor fi expuse materialele legate de istoria locală.

Activităţile extraşcolare prin intermediul cărora elevii din ciclul primar sunt familiarizaţi cu trecutul comunităţii, se concretizează în mai multe forme: excursii, vizite, concursuri, aniversările unor evenimente din istoria locală, confecţionarea unor mijloace de învăţământ, amenajarea colţului muzeistic de istorie locală, întâlnirile cu veteranii de război,  derularea unor cursuri opţionale.

Aceste activităţi de educaţie informală vin să completeze ceea ce au studiat elevii în cadrul orelor de curs, dezvoltă competenţe din zonele de interes ale elevilor, cultivă talentele acestora pentru anumite domenii, oferă ocazii de aprofundare a culturii generale şi de specialitate, de formare a trăsăturilor pozitive de caracter, a sentimentelor şi convingerilor patriotice, folosesc în mod eficient şi plăcut timpul lor liber.

Excursiile tematice şi vizitele se pot desfăşura pornind de la cunoaşterea elementelor de istorie locală, premergător studierii unei teme, în timpul activităţii sau în faza evaluării şi recapitulării acesteia. Pentru a-şi atinge scopul, ele trebuie să fie bine organizate, să se desfăşoare în condiţii confortabile de deplasare, să fie din timp anunţate pentru ca personalul locului vizitat să nu fie luat prin surprindere şi să fie cooperant, să se stabilească clar obiectivele acestor activităţi, să se organizeze grupe de cercetare, fiecărei grupe revenindu-i o anumită sarcină de urmărit, iar la încheierea lor, să se discute despre învăţămintele dobândite, impresiile produse.

Antrenarea elevilor în procurarea unor izvoare de istorie locală şi în amenajarea colţului de istorie locală din şcoală, contribuie la dezvoltarea interesului acestora pentru cunoaşterea istoriei. Elevii adună, selectează, ordonează, inventariază şi păstrează mărturiile de istorie locală, realizând expoziţii permanente sau organizate pe o anumită perioadă, cu diferite tematici: „Copilăria de ieri şi de azi”, „Portul popular”, „Amintiri din război” etc. Aceste materiale cu valoare istorică sunt folosite în lecţii de către cei care le-au colecţionat‚ fiindu-le apreciate eforturile depuse pentru procurarea lor, iar satisfacţia muncii este şi mai mare atunci când acestea rămân în dotarea şcolii şi vor putea fi utilizate şi de generaţiile ce vor urma.

Întâlnirile cu veterani de război, cu autori ai unor lucrări de istorie de prestigiu sau cu scriitori care s-au inspirat în operele lor din istoria patriei, au o influenţă importantă asupra elevilor noştri. Prezenţa invitaţilor  în mijlocul elevilor şi cunoaşterea directă, prin mărturiile lor, a creaţiei acestora constituie surse de mare forţă cognitivă şi afectivă din care elevii pot desprinde pilde de reflecţie, dar şi modele de muncă susţinută, dăruire, exemple demne de urmat.

Concursurile sunt forme de completare, de îmbogăţire, de aprofundare şi de consolidare a cunoştinţelor de istorie locală. O particularitate a concursurilor este aceea că ele se pot organiza pe baza parcurgerii unei minime bibliografii privind istoria locală. La ele participă elevii cei mai pregătiţi, cu chemare spre cunoaşterea şi înţelegerea faptelor istorice. În alegerea temelor pentru concurs se are în vedere ca ele să pornească de la o motivaţie de înaltă valoare civică. Acestea trebuie să fie consacrate cunoaşterii, consolidării şi aprofundării, cinstirii unor evenimente istorice care au puternice efecte pe plan emoţional, contribuind la dezvoltarea sentimentelor patriotice.

În orele de limba şi literatura română sunt valorificate legendele istorice care au semnificaţii profunde şi conduc la aflarea unor adevăruri despre trecutul îndepărtat al neamului.

Metoda care asigură înţelegerea conţinutului legendelor istorice şi accesibilizarea mesajului acestora este povestirea de către învăţător. Povestirea legendelor presupune o îmbinare nuanţată şi armonioasă a limbajului cu mimica şi gestica, astfel încât să se trezească şi să se menţină atenţia  elevilor pe tot parcursul lecţiei, să fie stimulată emoţia firească faţă de faptele şi evenimentele istorice intrate în legendă.

Cu rezultate deosebite se poate utiliza şi învăţarea prin dramatizare  care  asigură lecţiilor un plus de atractivitate, elevii receptând legendele ca fapte reale.

Curriculumul de geografie pentru clasa a IV-a vizează conţinuturi ordonate într-o structură concentrică, având ca punct de plecare  localitatea natală  şi limită exterioară planeta ca întreg. Sunt favorizate astfel, activităţile de învăţare personalizate în raport cu principalele caracteristici ale orizontului local.

Descoperirea şi explorarea mediului geografic se face treptat de la abordarea unor elemente, fenomene şi procese specifice orizontului apropiat, orizontului local, al judeţului, la cele ale ţǎrii, ale continentului şi ale planetei ca întreg. Noţiunile geografice generale vor fi concretizate în mod corespunzător prin exemple şi activităţi în orizontul local. De exemplu, înainte de predarea lecţiei „Apele curgătoare”, se pot face observaţii asupra izvoarelor, pârâielor şi râurilor din orizontul local.

Prin conţinuturile propuse, programa de geografie concretizează viziunea asupra existenţei individuale şi sociale în lumea contemporană, bazată pe perceperea corectă a unor evenimente care au loc simultan, atât în orizontul local şi apropiat, cât şi la nivelul ţării, al continentului şi al lumii. Acest spaţiu, de la localitate la planetă, reprezintă orizontul-sursă al informaţiilor referitoare la viaţa cotidiană, la comunitate şi la societatea zilelor noastre.

În condiţiile unei percepţii globale a realităţii înconjurătoare este utilă acordarea unei atenţii deosebite realizării unor legături interdisciplinare şi transdisciplinare.

La disciplina cunoaşterea mediului se porneşte de la stimularea şi satisfacerea curiozităţii ştiintifice a copiilor prin înţelegerea unor fapte şi fenomene din universul apropiat. Calea de cunoaştere activă a lumii înconjurǎtoare, prin acţiune directă, valorifică experienţa de viaţă a elevilor.

În orele de ştiinţe, elevii sunt îndrumaţi să-şi dezvolte cunoaşterea pornind de la explorarea şi investigarea lumii înconjurătoare către reprezentarea unor lumi mai îndepărtate şi mai cuprinzătoare. Ei parcurg astfel, prin metode moderne de predare-învăţare şi diverse experimente realizate cu materiale din mediul familiar copilului, calea spre înţelegerea unor legi universale, prin care omul transformă natura în beneficiul său, ajungând până la asumarea răspunderii pentru limitarea efectelor propriei acţiuni asupra echilibrului natural.

Toate aceste activităţi derulate cu elevii, în cadrul cărora ei îşi asumă diferite responsabilităţi, facilitează acumularea de cunoştinţe prin efort propriu, formarea deprinderii de a folosi surse informaţionale diverse, contribuie la dezvoltarea spiritului de observaţie, al celui practic şi de cooperare, oferă posibilitatea unei mai bune cunoşteri a elevilor.

Accesări: 306

Articole asemănătoare