Valenţele formative ale metodei „Diagrama Venn”

În învăţământul preşcolar, metoda reprezintă modalitatea prin care copilul se angajează în descoperirea adevărului, prin care îi este facilitată asimilarea de noi cunoştinţe. Pentru educatoare, metoda reprezintă calea, demersul prin care îl situează pe copil în mijlocul unei situaţii de învăţare. Cu ajutorul metodei didactice, teoria se transformă în practică şi obiectivele în cunoştinţe şi experienţe. Grădiniţa este percepută de către copii ca o căsuţă fermecată, unde totul este o poveste frumoasă, iar doamna educatoare este zâna cea bună. Aici, copilul, cu particularităţile sale de vârstă şi individuale este un personaj important, care beneficiază de maximă atenţie în scopul dezvoltării armonioase a acestuia.

În vederea asigurării unei dezvoltări armonioase a preşcolarilor, metodele de fixare, consolidare şi evaluare a cunoştinţelor aplicate în învăţământul preşcolar au o importanţă deosebită, deoarece, prin intermediul lor se evidenţiază gradul de înţelegere şi de fixare a cunoştinţelor, se constată nivelul de pregătire a preşcolarilor, urmând să se aplice eventuale măsuri ameliorative.

Diagrama Venn are scopul de a sintetiza sau de a restructura ideile extrase dintr-o povestire. Poate fi aplicată în jocurile didactice, povestiri, convorbiri, cât şi în cadrul observărilor.

Diagrama Venn presupune studierea a două aspecte/ cazuri prin comparaţie. Metoda necesită ca material didactic două cercuri parţial suprapuse. În partea liberă a cercului din stânga se trec elementele specifice primului subiect/ obiect/ fenomen, în partea liberă a cercului din dreapta elementele specifice celui de-al doilea subiect/ obiect/ fenomen, iar acolo unde se suprapun cele două cercuri se trec asemănările dintre cele două cazuri.

În cazul preşcolarilor, se folosesc imagini.

În vederea aplicării acestei metode, este necesară parcurgerea următoarelor etape:

Comunicarea sarcinii de lucru. Educatoarea prezintă sarcinile de lucru, explicând preşcolarilor că vor completa cele două cercuri conform regulii: la suprapunerea celor două cercuri vor scrie asemănările, iar în stânga şi dreapta, deosebirile. Activitatea în grup sau în pereche. Diagrama se completează mai întâi individual de către fiecare preşcolar în parte, apoi se lucrează fie în perechi, fie pe grupuri mici, adăugând sau corectând informaţiile. În vederea definitivării sarcinii, între preşcolari au loc schimburi de informaţii, analize comparative, argumentări, aprecieri.

Activitate frontală. Perechile sau grupurile revin în semicerc şi, pe un carton/panou pe care este desenată diagrama Venn se completează cu elemente, idei lucrate de către copii în etapa anterioară, realizându-se astfel diagrama completă la care îşi aduc contribuţia toţi preşcolarii.

De exemplu: În cadrul activităţii de cunoaşterea mediului cu tema „Mijloace de transport”, preşcolarii primesc câte o fişă le lucru pe care sunt desenate două cercuri parţial suprapuse, în semicercul din stânga fiind desenat un avion, iar în cel din dreapta un vapor, având ca sarcină să lipească acolo unde este avionul imagini caracteristice avioanelor, unde este vaporul – imagini caracteristice vapoarelor, iar acolo unde se suprapun cercurile – imagini caracteristice atât pentru avioane, cât şi pentru vapoare. Copiii completează fişa mai întâi individual, apoi în grupuri mici, la final grupurile revin în semicerc şi prezintă rezultatele obţinute, educatoarea realizând pe un carton o diagramă Venn completă pe care însemnează soluţiile găsite de copii.

Metoda are o eficienţă sporită atunci când sunt studiate două cazuri prin comparaţie, evidenţiind foarte clar asemănările şi deosebirile dintre acestea.

Avantajele ale utilizării acestei metode:

  • stimulează învăţarea prin cooperare;
  •  stimulează realizarea de analize comparative, argumentări, aprecieri;
  • este facilitat schimbul de informaţii;
  • dezvoltă spiritul de echipă, organizarea preşcolarilor se poate face individual, pe grupe, frontal.

Dezavantajul metodei „Diagrama Venn” este acela că nu se poate stabili cu exactitate gradul de implicare al fiecarui preşcolar în activitate.

BIBLIOGRAFIE:
1. Cerghit, I., (2000), Metode de învăţământ, Bucureşti: E.D.P.;
2. Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M., (2002), Metode interactive de grup – ghid metodic – 60 de metode si 200 aplicaţii practice pentru învăţământul preşcolar, Bucureşti: Editura Arves.

Articole asemănătoare