Utilizarea unor metode interactive în studierea textelor narative la clasele primare

Utilizarea metodelor şi tehnicilor interactive şi de grup în cadrul orelor de limba şi literatura română stimulează interesul elevilor pentru lectură, contribuie la dezvoltarea capacităţilor de receptare a textelor narative şi la creşterea randamentului şcolar.
La orele de Literatură pentru copii (disciplină opțională la clasa a IV-a) am studiat fragmentul cunoscut sub numele de La cireşe (Amintiri din copilărie). În aceste lecţii am utilizat mai multe metode interactive, printre care Studiul de caz și Pălăriile gânditoare.

Studiul de caz este o metodă activă de grup care constă în antrenarea elevilor în analiza unui „caz” ales în scopul formulării unor concluzii  cu valoare de reguli, principii de convieţuire socială etc. „Cadrul didactic trebuie să opteze pentru cazuri cu rezonanţă pedagogică. Cazul este o descriere a unei situaţii reale care implică personaje, întâmplări, atitudini, opinii şi comportamente, astfel încât să se creeze o problemă ce se cere a fi diagnosticată, analizată şi rezolvată”.

Situaţia abordată ca studiu de caz trebuie să fie prezentată elevilor în mod clar şi complet. Lipsa unei singure informaţii poate deforma cazul ales. În plus, se recomandă orientarea spre situaţii care să aibă legătură cu preocupările elevilor antrenaţi în rezolvarea cazului. Studiul de caz are următoarele efecte formative:

  • solicită gândire elevilor, declanşează lupta de idei;
  • cultivă exprimarea liberă;
  • încurajează spontaneitatea.

Metoda celor şase pălării gânditoare stimulează creativitatea prin interpretarea de roluri. Cum se  poate   folosi această metodă la orele de studiere a textelor narative?

Se împart cele şase pălării gânditoare elevilor şi se oferă un text supus discuţiei pentru ca fiecare să-şi pregătească ideile. Pălăria poate fi purtată individual – şi atunci elevul respectiv îi îndeplineşte rolul – sau mai mulţi elevi pot răspunde sub aceeaşi pălărie. În acest caz elevii grupului care interpretează rolul unei pălării gânditoare cooperează în asigurarea celei mai bune interpretări. Ei pot purta fiecare câte o pălărie de aceeaşi culoare, fiind conştienţi de faptul că:

  • pălăria albastră – clarifică
  • pălăria albă – informează
  • pălăria verde – generează ideile noi
  • pălăria galbenă – aduce beneficii
  • pălăria neagră – identifică greşelile
  • pălăria roşie – spune ce simte despre…

Pălăria albă va povesti pe scurt textul, pălăria albastră va caracteriza personajele, pălăria roşie va arăta sentimentele personajelor şi pe cele personale  faţă de personaje, pălăria neagră va critica atitudinea personajelor, pălăria verde va oferi variante, va propune soluţii alternative, idei noi, pălăria galbenă va găsi alt final textului, va oferi o perspectivă pozitivă, constructivă asupra situaţiei.

Avantajele metodei „Pălăriilor gânditoare”:

  • stimulează creativitatea participanţilor, gândirea colectivă şi individuală;
  • dezvoltă capacităţile sociale ale elevilor, de intercomunicare şi respect pentru opinia celuilalt;
  • este o strategie metacognitivă ce încurajează elevii să privească conceptele din diferite perspective.

Exemplu de aplicare a studiului de caz

Clasa: a IV-a
Text suport: Amintiri din copilărie (fragment), de Ion Creangă
Obiective operaţionale: cognitive:
– să precizeze faptele personajelor implicate;
– să exprime puncte de vedere cu privire la comportamentul       personajelor;
– să formuleze concluzii valabile şi în alte situaţii de viaţă;

Etape ale aplicării studiului de caz

1. Prezentarea cazului supus dezbaterii
Cazul este prezentat elevilor pe baza contactului direct al acestora cu textul (lectura aprofundată).

2. Declanşarea şi reţinerea ideilor emise de elevi
Elevii trebuie ajutaţi să cunoască profund cazul şi să ia în consideraţie toate datele situaţiei.
Se vor formula întrebări ajutătoare:
–  Ce s-a întâmplat în situaţia respectivă?
Elevii ar putea răspunde:
-Nică a plănuit să fure cireşe de la moş Vasile;
-Ajuns acolo a dat peste mătuşa Mărioara pe care a minţit-o că doreşte să se ducă la scăldat cu vărul Ion;
-plecând din casa mătuşii băiatul s-a furişat în cireş;
-mătuşa l-a prins şi la fugărit prin cânepă până au distrus-o;
-seara, moş Vasile a venit cu vornicul acasă la Ştefan a Petrei pentru a fi despăgubit.
– Care sunt părţile implicate?
– Nică, mătuşa Mărioara, moş Vasile, tatăl lui Nică
– Ce elemente sunt implicate?
• vârsta băiatului
• reglementările privind furtul
• comportamentul băiatului şi a celorlalte rude
– De ce au reacţionat astfel cei implicaţi?
• copilul s-a raportat la sine ignorând legile societăţii
• cei păgubiţi au dorit să-şi revendice bunurile

3. Analiza şi evaluarea ideilor emise
Ce fapte demonstrează că băiatul a avut un comportament greşit?
– fapta lui Nică arată că s-a gândit numai la dorinţele lui, ignorând legile moralei care spun că nu e bine să furi;
– fapta lui arată că a plănuit totul, că a minţit, dar nu i-a păsat de ceilalţi.
Ce argumente se pot aduce în favoarea sa?
– Nică ştia că unchiul şi mătuşa sa sunt zgârciţi şi nu i-ar fi dat cireşe, chiar dacă mergea să ceară;
– poate că Nică a mai cerut şi altă dată cireşe, dar nu a primit niciodată, de aceea s-a hotărât să fure;
– băiatul nu s-a gândit la ce avea să se întâmple dacă mătuşa îl prinde;
Ce alternative sunt?
– Nică ar fi putut să încerce mai întâi să ceară cireşe de la mătuşa Mărioara, explicându-i că îi este poftă şi ia doar câteva, găsind astfel argumente s-o convingă;
– mătuşa ar fi putut să-i dea câteva cireşe nepotului (fiind rude), trecând peste zgârcenia ei.

4. Extragerea unor concluzii valabile şi în alte situaţii de viaţă
– în această fază discuţiile pot fi orientate către:
• condiţiile şi contextul în care s-a petrecut cazul
• necesitatea de a ne modifica fiecare atitudinea optând pentru o
conduită morală
• rolul comunicării eficiente între oameni

5. Formularea concluziei
Comportamentul conform moralei este o soluţie pentru buna înţelegere între oameni.

Exemplu de aplicare a metodei Pălăriile gânditoare

Text – suport: Amintiri din copilărie (fragment), de Ion Creangă
Obiective operaţionale:
– cognitive:  – să povestească pe scurt textul;
– să caracterizeze personajele;
– să-şi exprime opiniile faţă de atitudinea personajelor;
– să-şi imagineze alt final al povestirii.
– afective – elevii vor:  – avea sentimente pozitive sau negative faţă de personaje;
– colabora în echipe pentru realizarea sarcinilor;

Etape:

1. Prezentarea rolurilor corespunzătoare celor 6 pălării gânditoare diferenţiate după culoare:
• Pălăria albă – oferă informaţii
• Pălăria roşie – oferă libertate imaginaţiei şi descătuşarea emoţiilor
• Pălăria neagră – exprimă prudenţa, grija,  avertismentul
• Pălăria galbenă – oferă o perspectivă pozitivă
• Pălăria verde – exprimă ideile noi, inovatoare
• Pălăria albastră – supraveghează, dirijează, controlează şi organizează.

2. Împărţirea elevilor în şase grupe corespunzătoare celor şase pălării şi distribuirea sarcinilor de lucru:
a) Pălăria albă: Povestiţi pe scurt conţinutul textului.
b) Pălăria roşie: Arătaţi sentimentele lui Nică şi ale mătuşii Mărioara.
c) Pălăria neagră: Identificaţi greşelile personajelor.
d) Pălăria albastră: Caracterizaţi personajele – Nică  şi mătuşa Mărioara.
e) Pălăria verde: Oferiţi idei noi, soluţii posibile de rezolvare a situaţiei.
f) Pălăria galbenă: Găsiţi alt final povestirii.

3. Rezolvarea sarcinilor şi prezentarea lor în faţa colegilor

a) Pălăria albă:
Nică plănuieşte să fure cireşe de la moş Vasile, fratele tatălui său. Ajuns la casa omului, se preface a-l cere pe vărul Ion, să meargă împreună la scăldat. Mătuşa Mărioara îi spune că nu este acasă. Furişându-se, Nică ajunge în cireş, dornic să culeagă cât mai multe cireşe văratice. Este descoperit însă de mătuşă, care îl urmăreşte cu nuiaua, distrugând tot lanul de cânepă. Profitând de faptul că mătuşa se împiedică şi cade, Nică ajunge acasă.
Seara, tatăl lui Nică plăteşte paguba, dar îi dă şi băiatului o chelfăneală, mai ales pentru ruşinea pe care i-a făcut-o.

b) Pălăria roşie:
Nică a dorit să fure cireşe şi era încrezător în reuşita planului său. Când mătuşa îl prinde îi este teamă şi fuge. Seara a primit bătaie de la tatăl său, ruşinându-se de fapta sa.
Mătuşa Mărioara este mânioasă când îl prinde pe băiat în cireş, vorbeşte răstit, jignindu-l pe Nică; doreşte să i se plătească paguba chiar dacă este şi ea vinovată; este răzbunătoare.

c) Pălăria neagră:
Nică ar fi trebuit să ceară cireşe, nu să le fure; este bine că a fost pedepsit.
Mătuşa Mărioara este zgârcită, dar ar fi trebuit să-i dea şi nepotului ei câteva cireşe; a greşit că a apelat la vornic şi paznic; ar fi trebuit să rezolve situaţia în familie.

d) Pălăria albastră:
Nică este: isteţ, descurcăreţ, politicos, mincinos, prefăcut, abil.
Mătuşa Mărioara este: zgârcită, rea, lacomă, lipsită de afecţiune pentru nepotul ei.

e) Pălăria verde:
Dacă dorea cireşe, Nică trebuia să meargă la moş Vasile să ceară; eventual să o roage pe mama lui să-l însoţească pentru a-şi convinge rudele.
Dacă a fost distrusă cânepa, mătuşa Mărioara şi moş Vasile puteau să nu apeleze la vornic şi paznic pentru a fi despăgubiţi, ci să  rezolve în cadrul familiei.

f) Pălăria galbenă:
Nică putea să coboare din cireş şi să-i ceară iertare mătuşii Mărioara. Seara, moş Vasile vine la poartă şi încearcă împreună cu tatăl lui Nică să găsească o soluţie pentru a fi despăgubit, vorbind civilizat, ca între rude, fără a mai plăti amenda.

4. Formularea unor concluzii
Elevii sunt solicitaţi să relateze întâmplări asemănătoare şi să extragă o învăţătură din aceste cazuri.

Bibliografie
HUSSAR V., SAFCIUC, T., Colaborare şi incluziune în sala de clasă, Editura Casei Corpului Didactic Bacău, 2008
NICOLESCU, ESTERA, Didactica limbii şi literaturii române pentru învăţământul primar, Editura Egal, Bacău, 2003

 

prof. Oana-Maria Ungureanu

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/oana.ungureanu

Articole asemănătoare