Metode inovative în cadrul atelierelor de lectură

Lectura, ca formă de cunoaştere şi modelare a pesonalităţii elevului, necesită îndrumarea, supravegherea şi evaluarea de către profesorul de limbă română, căruia i se recunoaşte rolul decisiv în orientarea copilului către practica cititului. Conceptul relativ nou de consilier de lectură vine ca reacţie sau chiar soluţie la o realitate dezarmantă – elevii nu mai sunt pasionaţi de lectură, nu mai prezintă interes şi nu sunt motivaţi pentru acest efort intelectual.

Profesorul Constantin Vică, Centrul de Cercetare Etică Aplicată – Universitatea Bucureşti constată că „Literatura şcolară nu-şi găseşte locul printre tentaţiile lumii digitale. Înconjuraţi de ustensile electronice, orientate aproape exclusiv către escapism şi distragerea atenţiei, elevii şi profesorii duc o luptă pentru salvarea lecturii.” Cauzele diminuării apetitului pentru lectură au fost şi sunt în continuare analizate în literatura de specialitate, dar, în cele mai multe dintre cazuri, vinovat pare a fi elevul, despre care se vorbeşte de parcă ar fi exponentul unei rase noi.

În realitate, copiii şi tinerii citesc măcar cantitativ ca şi altădată, cu precizarea că ritmul lecturii şi sfera de interes sunt influenţate de ritmurile accelerate ale vieţii sociale, de numeroşii factori perturbatori, dar şi de programele şcolare care, sub pretextul aplicării modelului curricular centrat pe competenţe, propun o mare cantitate de informaţie, care furnizează a desea cunoştinţe aproximative.

Trezirea interesului şi a pasiunii pentru lectură presupune răgaz, tihnă, delectare, lectură de plăcere.

Relevantă şi alarmantă este constatarea Rodicăi Zafiu: „Am asistat la o serie de lecţii în care – cu metode moderne, individual sau pe echipe, în dialog cu profesorul, se trecea victorios peste lectura textului şi lipsea cu totul o discuţie simplă, firească, despre el, în termeni de gust, emoţionali, de raportare la experienţe umane fundamentale (de tipul: V-a plăcut? Ce anume? Vi se pare vesel sau trist?). Elevii se aruncau peste text ca nişte ulii, extrăgînd cu dibăcie tropi sau argumente ale apartenenţei la genul epic. Obişnuinţele de interpretare ale elevilor buni la literatură, deveniţi studenţi la Litere, sunt cel mai adesea rezultatul unor antrenamente de acest gen. î

Subiectele de teze unice şi de bacalaureat reflectă aceeași practică. Aparent, ea ar trebui să-i bucure pe lingvişti, pe stilisticieni, pe teoreticienii literaturii, care pot constata că teoriile lor au căutare şi difuzare; de fapt, cred că mulţi se simt mai curînd stânjeniți şi îngrijoraţi. Ideea corectă de a subordona cunoştinţele de lingvistică şi teorie literară înţelegerii textului literar nu se realizează automat atunci cînd subiectul de examen porneşte de la un text. Trebuie ca cerinţele să verifice efectiv înţelegerea ansamblului. Or, cred că multe dintre subiectele în curs – cerinţe punctuale, abilităţi de recunoaştere previzibile – pot fi rezolvate de un elev inteligent fără ca acesta să citească atent, integral, textul.”

Cum descrierea unei ore de literatură făcută de Rodica Zafiu este realistă, profesorul de literatură, în calitatea sa de consilier de lectură, trebuie să dovedească întreaga sa măiestrie didactică şi, mai ales, tact pedagogic pentru a-şi convinge elevii că înţelegerea unui text citit nu se reduce la acest mecanism steril de recunoaştere a conceptelor de teorie literară, anevoios însuşite în orele de curs. Consilierea lecturii necesită, prin urmare activităţi de teaching și coaching, prin care elevul este convins că lectura unui text literar este o activitate intelectuală relaxantă şi profitabilă sub aspect intelectual, că deschide largi orizonturi de cunoaştere şi înţelegere a lumii şi a sinelui.

În anul scolar 2021-2022, am propus elevilor proiectul educațional „Itinerare culturale. Pe urmele scriitorilor români”, care avea ca obiective:

  • să mobilizeze elevii în activităţi de documentare şi prezentare a informaţiilor;
  • să antreneze elevii în activităţi de lectură şi interpretare a textelor;
  • să dezvolte spiritul de iniţiativă, dorinţa de cooperare, atitudinea tolerantă faţă de opiniile celorlalţi;
  • să contribuie la formarea profilul moral-civic al elevilor.

Includerea activităţilor care au ca principal scop dezvoltarea gustului pentru lectură este justificat de importanţa deosebită a acestui tip de activitate în formarea elevilor, care implică stimularea interesului pentru cunoaşterea realităţii, sporirea volumului de informaţii, îmbogăţirea vieţii sufleteşti, cultivarea unor trăsături morale pozitive.

Lectura – ca activitate intelectuală – contribuie decisiv la dezvoltarea personalităţii copilului. Sub aspect cognitiv, îmbogăţeşte orizontul cultural al elevilor. Sub aspect educativ, oferă modele de conduită morală superioară, îndeamnă la reflecţie, la cunoaştere şi autocunoaştere. Sub aspect formativ, lectura dezvoltă gândirea, imaginaţia, capacitatea de comunicare. Prin derularea proiectului propus, am oferit elevilor din comunitatea şcolară Dorobanţ oportunitatea de a cunoaşte valorile culturale ale judeţului Iaşi şi de a-şi lărgi orizontul informaţional.

Scopul proiectului este dezvoltarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi. Beneficiarii proiectului/ grupul ţintă sunt elevii claselor V-VIII ai Şcolii Gimnaziale “Aron-Vodă” Aroneanu-Dorobanţ şi familiile acestora. Beneficiari indirecţi: membrii comunităţii; instituţiile partenere de la nivelul comunităţii.

Activităţile proiectului s-au derulat în trei etape, fiind structurate în trei secţiuni:

1. Atelier de lectură: 15 ianuarie – 1 iunie 2021, la care au participat toţi elevii claselor V-VIII, care au fost încurajaţi să citească şi să-şi exprime opinia personală. În cadrul atelierelor de lectură, am inclus activităţi cu caracter integrativ, atractive şi eficiente, care au înlesnit efortul intelectual. Dintre acestea, cele mai îndrăgite au fost: literaţia vizuală – integrarea tehnologiei în descoperirea universului lecturii; ore de lectură comune pentru părinţi şi copii; dramatizarea conflictului; activităţi de documentare la bibliotecă şi online; jurnalul de lectură.

2. Vizite de documentare la casele memoriale: 1 – 20 martie 2021, sub deviza „Pe urmele scriitorilor români”. Toţi elevii de gimnaziu au făcut vizite de documentare la casele memoriale din municipiul Iaşi. La casele memoriale din Mirceşti, Humuleşti şi Trifeşti S-au deplasat 27 de elevi: 18 din cl.a V-a şi câte 3 elevi din cl.a VI-a, a VII-a şi a VIII-a.

3. Realizarea portofoliilor 20 martie-3 mai; Elevii fiecărei clase, organizaţi în grupe de 4-5, a realizat un proiect având ca subiect viaţa şi opera unuia din scriitorii vizaţi. În portofolii, pe lângă prezentările PPT, fişe de lectură şi eseuri, elevii au inclus obligatoriu pagina de jurnal personal care reflectă impresiile din vizitele de documentare, reportajul, albumul fotografic.

Resurse umane: 97 de elevi ai Școlii Gimnaziale „Aron-Vodă”, Aroneanu, Structura Dorobanţ; cadrele didactice din unitatea şcolară; parteneri locali: primar, preot, referent cultural, bibliotecar.
Resurse materiale: cărţi, reviste, CD-uri, softuri educaţionale, casete; aparat foto, casetofon, computer,video-proiector, imprimantă, xerox; materiale consumabile: mape, instrumente desen, hârtie A4, scotch, markere, etc.
Surse de finanţare: sponsorizări, donaţii, fonduri proprii ale coordonatorilor Buget total estimativ- aproximativ 2000 lei.

Activităţile din cadrul proiectului ,,Itinerarii culturale. Pe urmele scriitorilor români” au fost proiectate pentru a contribui atât la educaţia intelectuală, estetică, moral-civică a elevilor din comunitatea şcolară, cât şi la creşterea stimei de sine a acestora, a abilităţilor de comunicare şi socializare.

Indicatori şi modalităţi de monitorizare şi evaluare ale rezultatelor proiectului: raport final de activitate, evaluări curente, intermediare şi finale; participare la concursuri şcolare; fotografii, PPT; prezentarea proiectelor în cadrul Cercului pedagogic al profesorilor de Limba şi literatura română.

Bibliografie
www.mindlearners.ro/coaching-school
Revista „Consilierul de lectură” nr. 4 – 8/2016, Ed. ART, Bucureşti, 2016 o Whitmore J., 2014, Coaching pentru performanță, Ed. Publica, București

 

prof. Ana Haraga

Școala Gimnazială, Dorobanț (Iaşi) , România
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/ana.haraga

Articole asemănătoare