EDICT

O ascendență deosebită în ultimii 20 de ani o are globalizarea şi schimbările tehnologice – procesele ce stau la baza unei noi economii mondiale „pusă în mişcare de tehnologii, alimentată de informaţii şi condusă de cunoştinţe” [1]. Răspândirea acestei noi economii globale are implicaţii majore în structura şi scopurile instituţiilor educaţionale. Perioada de actualitate a informaţiei se micşorează continuu, iar gradul de acces la ea creşte exponenţial. Sistemul educaţional nu mai poate fi axat doar pe transmiterea unui set rigid de cunoştinţe de la profesor spre elev într-o perioadă fixă de timp. Materialul de față propune o abordare a procesului instructiv-educativ în liceu, din perspectiva e-learning-ului, utilizând Tehnologiile Informaționale și Comunicaționale, în particular a resurselor Web 2.0.

1. Necesitatea educației digitale în societatea informațională

La 24/09/2018 a fost aprobată Strategia de dezvoltare a industriei tehnologiei informaționale și a ecosistemului pentru inovarea digitală pe anii 2018-2023, unde este specificat faptul că: Republica Moldova, se confruntă cu o creştere a deficienţei de competenţe TIC şi cu un nivel scăzut al alfabetizării digitale. Aceste deficienţe au ca efect utilizarea insuficientă a beneficiilor oferite de societatea informaţională şi chiar excluderea multor cetăţeni din societatea şi economia bazată pe TIC. Pe de altă parte, deşi dispun de calculatoare şi sânt utilizatori de Internet, foarte mulţi nu cunosc nici terminologia din domeniul TIC, nemaivorbind de utilizarea pe deplin a beneficiilor oferite de acestea. O mare parte a populaţiei Republicii Moldova nu dispune de competenţe şi cunoştinţe digitale, fapt ce diminuează posibilităţile valorificării oportunităţilor de  participare în economia digitală globală.

Alfabetizarea digitală a populaţiei trebuie să fie fundamentată în primul rând în sistemul de învățământ general, iar ca acest lucru să fie posibil este necesar ca:
1) curriculumul să fie ajustat la necesităţile societății informaționale bazate pe cunoaştere;
2) cadrele didactice să fie instruite în aplicarea eficientă a TIC în procesul educaţional;
3) tehnologia informaţiei și comunicației să fie integrată în procesul didactic;
4) să fie create conţinuturilor educaţionale digitale, inclusiv pentru susţinerea învăţării pe tot parcursul vieţii.

Educaţia reprezintă prioritatea naţională în Republica Moldova. Aceasta constituie factorul fundamental în procesul transmiterii de cunoștințe, valori culturale, având impact considerabil în diverse sfere de activitate:
1.  dezvoltarea resurselor uman;
2.  în formarea conştiinţei, identităţii naţionale;
3.  în promovarea aspiraţiilor de integrare europeană;
4. la crearea premiselor pentru dezvoltarea umană durabilă şi edificarea unei societăţi bazate pe competențe.

Calitatea educaţiei determină, calitatea vieţii şi creează premise pentru realizarea deplină a capacităților fiecărui individ. Societatea contemporană se îndreaptă cu paşi rapizi spre o lume global informaţională, ceea ce necesită adaptarea la noile tehnologii a tuturor sectoarelor de activitate. O atenţie deosebită trebuie acordat instruirii, ca mijloc de pregătire, a tinerei generaţii, pentru a putea face faţă cerinţelor înalte impuse de societate. Anume în sistemul educațional tehnologiile informaționale și comunicaționale trebuie să se regăsească în cea mai mare măsură.

Însă situația este alta, competenţele profesionale ale cadrelor didactice în instituţiile de învăţământ preuniversitar sânt învechite, persistând un nivel scăzut de „alfabetizare digitală” şi utilizare insuficientă a T.I.C. Din 92% de cadre didactice cu studii pedagogice, și doar 46,5% au studii superioare, ceea ce indică evidente probleme ce ţin de competenţele lor profesionale [2].

Procesul de implementare TIC în sistemul educaţional din Republica Moldova se află la o etapă de tranziţie, tehnologiile informaţionale şi/sau informatica fiind studiate ca discipline distincte la toate treptele de învăţământ [3].

O modalitate eficientă de a îmbunătăţi procesul de instruire este prin utilizarea dispozitivelor de calcul şi a tehnologiei informaționale și comunicaţionale. Internetul şi Web-ul favorizează realizarea unui învățământ „altfel” decât învățământul tradițional.

E-Learning-ul este procesul de învăţare, formare sau instruire prin mijloace electronice. E-learning implică utilizarea unui computer sau alt echipament digital (de exemplu, un telefon mobil) într-un mod special pentru a oferi formare sau materiale de studiu şi educaţionale [4].

Acest proces de instruire implică învățarea independentă, asistată de calculator sau alt dispozitiv electronic, bazându-se pe instrumente Web 2.0 care dezvoltă creativitatea, abilitățile de lucru cu calculatorul, elevul beneficiind de materiale didactice şi de sprijinul profesorului, doar în rol de îndrumător. Ideea fundamentală a Web-ului, este existența unui spaţiu virtual, unde oamenii pot comunica, prin partajarea cunoştinţelor, a experienței. Acest spațiul virtual nu este numai un mediu unde poți găsi informații, aici fiecare elev îşi poate pune propriile idei.

Figura 1: Web – trecut, prezent și viitor

La începutul dezvoltării sale, Web-ul este bazat pe situri statice, astăzi depozite de informaţii, fără interactivitate, informaţiile din cadrul lor nu pot fi partajate sau refolosite, aplicaţii închise, lipsite de flexibilitate. Web-ul a evoluat, (figura 1 și 2), și acum acesta oferă modalităţi de utilizare a tehnologiilor Web, având ca scop dezvoltarea creativităţii, partajarea informaţiilor, şi – foarte important – colaborarea între utilizatori. Acesta oferă servicii, nu pachete software, care conduc la evoluţia comunităţilor bazate pe Web, aplicaţiile prezintă interes, deoarece prezintă interactivitate şi utilizabilitate crescută.

Figura 2: De la un instrument personal (Web 1.0), Web-ul a evoluat către o platformă colectivă de lucru (Web 2.0)

2. Resurse Web 2.0 pentru elevii liceeni

Resursele Web 2.0 sunt considerate drept mecanism de sprijin pentru pregătirea şi realizarea materialelor didactice, evaluarea, analizarea evoluţiei elevilor, realizarea prezentărilor formative şi informative, realizarea orarului şi a calendarului de activităţi, dezvoltarea de proiecte în colaborare, cea mai mare parte dintre acestea fiind centrate pe elev. Web 2.0 se bazează pe încredere, dorinţa oamenilor de a se dezvolta prin dobândirea cunoștințelor și pe aplicaţiile Open Source. Pentru a putea obţine beneficii maxime în cadrul procesului de instruire, profesorul trebuie să cunoască şi să fie capabil să exploateze la potențial maxim aplicaţiile, serviciile şi tehnologiile Web 2.0. Toate aceste resurse Web, web-mixuri, wiki-uri, bloguri, reţele sociale, motoare de căutare specializate etc., pot fi extrem de utile dascălilor în procesul de instruire a elevilor, mai ales a liceenilor.

În continuare, vor fi prezentate câteva instrumente Web cu destinații diverse:

1. În procesul de predare:

Un instrument Web care poate fi utilizat în procesul de predare sunt lecțiile video, de exemplu filmulețele pe Youtube, sau cele realizate cu ajutorul Make Movie. Acest tip de resursă Web este util în cazul în care elevul nu s-a clafiricat în întregime cu tema și poate apela la unele explicații cu ajutorul filmulețelor (figura 3).

Figura 3: Video lecție pentru clasele liceale, realizate de profesorul de matematică Leahu Alexandru, IPLT „B.P.Hasdeu”, or. Drochia

Un alt instrument este platforma Padlet, (fost Wallwisher) este o aplicaţie online care permite utilizatorilor să-și exprime cu ușurinţă opiniile pe un subiect comun pe un „avizier”. În „peretele” platformei Padlet au fost plasate materialele (figura 4), la disciplina Informatica, pentru toate clasele. Acest instrument poate fi folosit atât în procesul de predare, cât și cel de învățare și evaluare. În acest context pot fi plasate „pe perete”, materiale, care elevii le vor studia de sinestătător, ca mai apoi să realizeze oarecare sarcini și să le plaseze pe padlet sau să e expedieze utilizând poșta electronică.

Figura 4: Materiale didactice pentru elevii L.T. Văratic, la disciplina Informatică și TIC, plasate pe Platforma Padlet

2. În procesul de învățare:

Symbaloo este un produs necomercial, mediul constă din mai multe webmix-uri sau set de plăcuțe, numite și țigle (engl. title). Fiecare plăcuță este, de fapt, un link la un sit Symbaloo poate fi privit și ca un serviciu de marcare a resurselor: link-urile de pe un webmix pot fi privite ca semne care orientează utilizatorii spre situri „recomandate” de specialiști, sau cele care îl interesează pe proprietar.
Utilizând Symbaloo, un licean poate publica în Internet webmix-uri la o anumită temă, care poate să fie interesantă și altor liceeni (figura 5).

Figura 5: Web-mix-ul SCHOOL, pe masa de lucru Symbaloo

La matematică liceenii utilizează Geogebra (figura 6), aplicaţie destinată predării şi învăţării matematicii, având un caracter interactiv, aplicabilitate în geometrie, algebră, analiză matematică, geometria analitică, statistică, calculul probabilităţilor, calculul diferenţial şi integral. Soft gratuit, compatibil cu orice tip de sistem de operare uzual, oferă suport vizual pentru noţiunile începând cu nivelul matematicii de gimnaziu până la nivel universitar.

 

Figura 6: Secțiuni în cilindru, aplicații realizate în Geogebra

3. În procesul de evaluare:

Evaluarea reprezintă, alături de predare şi învăţare, o componentă fundamentală a procesului de instructiv-educativ. Evaluarea ne informează despre eficienţa strategiilor şi metodelor, de predare-învăţare dar în acelaşi timp asupra corectitudinii stabilirii obiectivelor operaţionale şi a măsurii în care acestea se regăsesc in rezultatele şcolare [5]. Pentru orele de evaluare profesorul poate utiliza instrumentele standard: teste elaborate personal sau din culegeri de probleme, fișe de lucru, proiecte, dar utile pot fi aplicațiile pentru elaborarea hărților conceptuale. Una din aceste aplicații este aplicația Cmap Tools (figura 7).

Figura 7: Hartă conceptuală utila pentru predarea și evaluarea la tema Teorema lui Pitagora, realizată cu ajutorul instrumentului Web Cmap

Concluzii

Actualmente, procesul de dezvoltare a sistemului de învăţământ este caracterizat prin:

1. ascensiunea rolului tehnologiilor, prin care deven o componentă importantă a instruirii, cu un set valoros de resurse;
2. instrumente didactice „noi”, adecvate, moderne pentru a sprijini un proces instructiv-educativ actual, eficient și de calitate.
T.I.C., în particular instrumentele Web 2.0, oferă posibilitatea schimbării paradigmei educaţionale. Integrarea tehnologiei în instruire determină metodele şi tehnicile de lucru noi, prin folosirea internetului, a resurselor on-line, a bibliotecilor virtuale, a discuțiilor online, are implicaţii pe care societatea în care trăim le solicită.

În procesul instructiv-educativ, utilizarea T.I.C. poate facilita actul educaţional:

Pentru elevi:
1. Facilitează accesul independent la informație și educație;
2. Instruirea sau îndeplinirea sarcinilor de învățare într-un ritm propriu;
3. Utilizarea TIC-ului sporește motivația de instruire, încrederea în forțele proprii, școală, societate și dezvoltă creativitatea;
4. Comunicare ușoară între elevi, cu semenii și profesorii;
5. Atractivitatea materialelor didactice, prin îmbinarea imaginii cu sunetul etc.
6. Stimularea cooperării și dialogului prin integrarea mediilor colaborative specifice Web 2.0;

Pentru profesori:
1. Utilizarea TIC, contribuie la dezvoltarea competențelor cadrului didactic;
2. Eficientizarea procesului instructiv-educativ prin crearea unei baze informaționale, care poate fi utilizată în continuare;
3. Partajarea experiențelor acumulate – bloguri, Padlet, video;
4. Schimbarea accentului dinspre predare spre învățare;
5. Promovarea de muncă independentă, inventivitate și creativitatea;

Utilizarea instrumentelor Web 2.0, stimulează şi dezvoltă potenţialul cognitiv multiplu al elevilor (Teoria Inteligenţelor Multiple, H. Gardner), dezvoltă abilităţile necesare secolului XXI, contribuie la formarea perceperilor de gândire la nivel superior (Taxonomia lui Bloom) și orientează procesul de instruire către interesele elevilor (predare centrată pe elevi).

BIBLIOGRAFIE și WEBOGRAFIE
1. NEUNER, Gerhard. Learning and Teaching in the communication society. In: Council of Europe Publishing, F-67075, Strasbourg Cedex, 2003.
2. STRATEGIA de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 „Educaţia-2020”, STRATEGIA de dezvoltare a industriei tehnologiei informaționale și a ecosistemului pentru inovarea digitală pe anii 2018-2023 și a planului de acțiuni privind implementarea acesteia, online, gov.md/sites/default/files/document/attachments/intr02_1_7.pdf;
3. CROITOR-CHIRIAC, Tatiana. Studiu comparativ al indicatorilor TIC în politicile educaționale: S.U.A., Marea Britanie, România și Republica Moldova. In: Didactica Pro… 2010, nr. 2 (60), pp. 23-27. ISSN 1810-6455
4. E-learning Definition and Explanation by Derek Stockley, 2003, online, disponibil pe internet la adresa www.derekstockley.com.au/elearning-definition.html.;
5. COJOCARIU, V., Curs de Pedagogie II, Bacău:Editura Universității din Bacău, 2002
6. www.youtube.com;
7. padlet.com/dashboard;
8. www.symbalooedu.com;
9. www.geogebra.org;