Utilizarea metodelor activ-participative – premisă a succesului școlar (Studiu de specialitate)

Actualul demers îşi propune să analizeze impactul strategiilor interactive de predare, în speţă impactul metodelor activ-participative în stimularea elevilor pentru a obţine rezultate şcolare optime. În acest sens, am realizat o cercetare pedagogică axată pe formarea şi dezvoltarea cunoştinţelor şi aptitudinilor prin utilizarea metodelor moderne  în cadrul unităţilor de învăţare, aplicate pe textele nuvelistice ale marilor clasici, prevăzute de manualele şcolare în uz.

Activitatea experimentală s-a desfăşurat în cadrul Şcolii Gimnaziale „Sf. Cuv. Parascheva”, loc. Smârdan şi a avut ca obiect inventarierea metodelor moderne care contribuie la optimizarea rezultatelor şcolare.

Investigația își propune să măsoare impactul utilizării metodelor interactive în procesul de predare-învăţare. Obiectivele cercetării sunt:
1. Valorificarea progresului elevilor la nivelul cunoştinţelor, capacităţilor şi a atitudinilor acestora în urma aplicării metodelor active;
2. Verificarea modificărilor atitudinale şi comportamentale ale elevilor faţă de procesul instructiv-educativ prin observarea sistematică în cadrul activităţilor de tip formativ şi prin analiza produselor de activitate.

Pornind de la obiectivele enunţate, a fost stabilită următoarea ipoteză de lucru:
Dacă se utilizează diferite metode moderne în activitatea instructiv-educativă, atunci elevii obţin rezultate şcolare superioare faţă de cele obţinute prin aplicarea metodelor tradiţionale.

Cercetarea s-a efectuat în cadrul unităţilor de învăţare centrate pe textul narativ,  pe parcursul anilor şcolari 2023-2024 şi pe eşantioane de elevi omogene. Stabilirea eşantioanelor s-a făcut prin administrarea unui test iniţial claselor a VII-a din încadrarea personală. Astfel, grupul-ţintă este format din 20 elevi ai Şcolii „Sf. Cuv. Parascheva”, clasa a VII-a A, iar grupul-martor este alcătuit din 18 elevi de la clasa a VII-a a Şcolii „Sf. Cuv. Parascheva”, clasa a VII- B.

După stabilirea eşantioanelor de lucru, am elaborat designul cercetării. La clasa din care face parte grupul de control s-au aplicat strategii didactice moderne, axate pe metode de predare-învăţare active. La clasa – martor s-au aplicat strategii axate pe metode tradiţionale. De menţionat este faptul că variabila acestei cercetări constă în imposibilitatea aplicării unor metode pur moderne vs. metode pur tradiţionale, deoarece abordarea textului face apel la conversaţie, lucrul cu textul, analiza, exerciţiul – adică metode tradiţionale, iar manualele şi auxiliarele şcolare propun exerciţii interactive care solicită învăţarea modernă prin cooperare.

S-a încercat, pe cât posibil, ca în cadrul unităţilor supuse experimentului, să se realizeze o activitate didactică axată pe metode moderne, respectiv activitate bazată pe metode tradiţionale, fără a fi posibilă excluderea totală a unora sau a altora.

În metodologia cercetării, au fost folosite:

1. Experimentul pedagogic de explorare – formare: metoda testelor docimologice vizând evaluarea  progresului înregistrat de către elevi, metoda observaţiei sistematice vizând acţiunea elevului fie individual, fie în cadrul grupului, metoda analizei produselor şcolare pentru a verifica cunoştinţele, abilităţile şi valorile încorporate de elevi, respectiv metoda chestionarului;
2. Metode matematice: de prelucrare şi interpretare a datelor (numărarea, întocmirea tabelelor de rezultate şi consemnare a datelor în foile de observaţie după administrarea probelor şi înregistrarea performanţelor, reprezentări grafice etc);

Ca tip de experiment, cercetarea nu şi-a propus să modifice realitatea şcolară, ci să recolteze fapte care să confirme sau să infirme necesitatea de a alege strategiile optime de predare-învăţare.

Cercetarea s-a efectuat pe două direcţii, în acord cu obiectivele propuse: urmărirea progresului cognitiv prin evaluarea cunoştinţelor, capacităţilor şi atitudinilor la unităţile de învăţare vizate, precum şi observarea schimbărilor atitudinale, comportamentale faţă de actul instructiv-educativ.

Obiectivul 1: Valorificarea progresului elevilor la nivelul cunoştinţelor, capacităţilor şi a atitudinilor acestora în urma aplicării metodelor active.

La începutul fiecărei unităţi de învăţare vizate în cadrul experimentului, am elaborat şi am administrat testul iniţial clasei de control şi clasei martor. Testul cuprinde itemi obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi de dificultate medie, iar rezultatele au fost centralizate atât pe note, cât şi procentual. Testul vizează stabilirea nivelului de cunoştinţe la începutul experimentului. Pentru a putea analiza relevanţa testului, elevii au fost examinaţi în condiţii similare, fără a primi sugestii de vreun fel asupra itemilor.

De menţionat este faptul că s-a verificat nivelul cunoştinţelor despre caracteristicile textului narativ, deoarece unitatea de învăţare anterioară propune tot un text narativ.

La clasa a VII-a, testul iniţial a urmărit nivelul de cunoştinţe legat de tehnicile narative utilizate: alternanţa şi înlănţuirea, de sesizarea raportului autor – narator – personaj, de construcţia personajului şi relaţia dintre personaje, de modalităţile de realizare artistică, de producerea şi structurarea propriilor mesaje scrise. Rezultatele obţinute au fost centralizate şi prelucrate astfel:

Analiza reprezentării grafice indică un nivel de cunoştinţe apropiat.

După aplicarea testului iniţial, în cazul elevilor din grupul-martor, orele din cadrul unităţilor de învăţare vizate s-au desfăşurat prin activităţi de tip tradiţional, accentul fiind pus pe metode precum expunerea, lucrul cu textul, conversaţia, exerciţiul, comentariul literar.

Grupul ţintă a fost subiectul unor activităţi de tip formativ, în care s-au utilizat metode activ – participative. Studiul textului literar a fost realizat în trei etape (prelectura, lectura şi postlectura), prin aplicarea unor metode interactive, care presupun învăţarea individuală corelată cu învăţarea prin cooperare. În timpul cercetării, s-a realizat observarea sistematică a elevilor în timpul activităţilor individuale şi în grup, iar rezultatele s-au consemnat în fişe de observaţie, pentru a analiza implicarea în activităţi, gradul de cooperare la nivelul echipei, exprimarea propriilor idei şi atitudini. De asemenea, s-au avut în vedere produsele de grup pentru a se identifica valorile încorporate de elevi. S-a observat că în perioada supusă investigaţiei, elevii au manifestat un interes crescut pentru activităţile de colaborare, s-au implicat activ în rezolvarea sarcinilor de lucru, fiind antrenaţi şi elevii cu un randament şcolar scăzut.

În cazul elevilor de clasa a VII-a A, a grupului ţintă, se observă creşterea gradului de participare activă la orele de curs şi manifestarea unei atitudini pozitive faţă de activitatea de învăţare.

La finalul unităţilor de învăţare vizate, s-a administrat fiecărei clase cuprinse în cercetarea propusă un test final, asemănător ca structură testului iniţial, pentru a fi relevantă o analiză comparativă a rezultatelor. Testele finale conţin itemi obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi, care valorifică progresiv receptarea şi însuşirea semnificaţiilor textului literar și care vizează cunoştinţele şi deprinderile legate de construcţia subiectului, a personajelor, relaţii dintre personaje, instanţe narative, tehnici literare, dar şi de redactarea textelor proprii, în care să îşi exprime opinia faţă de teme date. Rezultatele elevilor sunt următoarele:

Test final U.Î. Aproape de ceilalți, text suport Popa Tanda, de Ioan Slavici

Test final U.Î. Cu noroc, fără noroc, text suport: Două loturi, Ion Luca Caragiale

În cazul grupul țintă, s-au obţinut rezulate superioare testării iniţiale, dar şi faţă de rezultatele grupului martor, care a realizat activităţi preponderent tradiţionale. De asemenea, rezultatele grupului țintă au crescut și de la o unitate de învățare la cealaltă, ceea ce subliniază eficiența strategiei didactice applicate. Grafic, rezultatele au fost centralizate astfel:

Pentru a verifica valabilitatea ipotezei, am supus unei analize comparative evaluările iniţiale şi finale a grupului de control. rezulatele au fost centralizate la nivelul fiecărei clase.

Este evidentă evoluţia superioară a rezultatelor. Am supus atenţiei creşterea performanţei şcolare a elevilor capabili de performanţă şcolară, aceştia înregistrând un progres atât în concentrul 9-9,99, cât şi în cazul notelor de 10. Un alt obiectiv a fost creşterea motivaţiei de învăţare a elevilor cu note sub 5,00 şi se observă că niciun elev nu a înregistrat insucces şcolar la finalul unităţilor.

Prin demersul propus, am constatat confirmarea ipotezei de lucru: dacă sunt aplicate metode de lucru activizante, se înregistrează progres şcolar.

Obiectivul 2: Verificarea modificărilor atitudinale şi comportamentale ale elevilor faţă de procesul instructiv-educativ prin observarea sistematică în cadrul activităţilor de tip formativ şi prin analiza produselor de activitate.

La finalul unităţilor de învăţare, elevilor li s-au administrat chestionare de feed-back al activităţilor propuse. Elevii grupurilor martor au evidenţiat caracterul anost al activităţilor, precum şi pasivitatea actului instructiv-educativ, iar elevii grupurilor de control au demonstrat o atitudine pozitivă faţă de gradul crescut de interacţiune în cadrul grupului, manifestând dorinţa de a repeta anumite activităţi cu aplicaţii pe alte texte literare. De asemenea, aceştia au apreciat libertatea acţiunii de gândire (“pot gândi mai uşor când ne exprimăm liber pe anumite teme” – L.A,  clasa aVII-a A), libertatea trăirilor afective (“Nu mă mai emoţionez dacă trebuie să îmi exprim părerea în faţa clasei” – A.V, clasa a VII-a A; “Nu îmi mai este frică să nu spun ceva greşit”– A.A, clasa a VII-a A), libertatea şi independenţa în acţiunea de învăţare ( “Dacă nu stăpânesc o informaţie, pot să consult sursele sau să discut cu colegii” – S.R., clasa a VII-a A), creşterea calităţii actului educaţional ( “Înţeleg mai bine atunci când dezbatem un aspect din mai multe unghiuri” – B.D., clasa a VII-a A) şi au realizat conexiuni între conţinuturile propuse şi experienţele personale: “Domnul Lefter a sperat că va câştiga bani, dar a rămas fără familie. Eu nu doresc bani, ci familia unită” – M.I, clasa a VII-a A. Unii dintre elevi au manifestat dorinţa de a citi şi alte opere care dezbat problematici actuale: “Mi-a plăcut să citesc nuvelele lui Slavici. Mai vreau şi alte cărţi la fel de interesante” – O.A., clasa a VII-a A; “Povestea lui Lefter mi-a plăcut. Sunt curios să citesc şi alte opere de Caragiale, în afară de aceasta.” – A.E., clasa a VII-a A.

Modificările atitudinale şi comportamentale ale elevilor faţă de actul instructiv-educativ a fost urmărit pe parcursul activităţilor, iar rezultatele au fost consemnate în fişele de observare sistematică. Se constată creşterea motivaţiei de învăţare, consolidarea coeziunii grupului, precum şi creşterea gradului de implicare activă a elevului în sarcinile didactice.

Concluzii

Notele obţinute de grupul ţintă, precum şi datele observaţiei sistematice a elevilor şi analiza produselor de grup ale acestora confirmă ipoteza de lucru, şi anume  superioritatea rezultatelor în urma aplicării metodelor moderne de predare-învăţare.

Optimizarea rezultatelor a confirmat necesitatea diversificării strategiilor didactice, necesitatea cunoaşterii grupului de elevi din încadrare şi adaptarea conţinuturilor la particularităţile sale de vârstă. Cadrul didactic trebuie să aibă o temeinică pregătire metodică şi să demonstreze tact pedagogic în aplicarea metodelor optime în funcţie de conţinut, precum şi în funcţie de clasa de elevi. Centrând activitatea pe elev, profesorul devine un actor care îndrumă actul instructiv-educativ, un partener al elevului în activitatea de predare-învăţare. Prin metodele aplicate, consider că am reuşit să stimulez interesul elevului, să îl determin să practice o învăţare activă, conştientă, structurată, dar, mai ales, să îi trezesc apetitul pentru lectură şi pentru cunoaşterea realităţii, pe care să o treacă prin filtrul gândirii critice şi a celei creatoare şi pe care să o comunice. Din punct de vedere cognitiv, elevii şi-au îmbogăţit orizontul de cultură, prin studiul aprofundat al textului, dar şi prin selecţia mai multor resurse informaţionale. Din punct de vedere educativ, consider că demersul propus a fost o reuşită, întrucât, prin cultivarea trăsăturilor morale pozitive ale lumii ficţionale, elevul a intrat în contact cu exemple de conduită etică superioară şi a supus reflecţiei situaţiile comportamentale ale personajelor textului literar nuvelistic pentru a distinge binele de rău.

De asemenea, am realizat un inventar de metode moderne aplicate, care îmi va servi ca punct de reper în activitatea ulterioară la orele de limba şi literatura română.