Trei metode de provocare a spiritului creativ la școlarul mic

În scopul educării creativității, la nivelul fiecărei arii curriculare, se poate folosi o gamă variată de metode și strategii. Beneficiind de mijloace stimulative adecvate, orice copil cu dezvoltare normală, își poate dezvolta măcar un minim de creativitate. Am urmărit ca în cadrul fiecărei activități elevul să aibă șansa de a intra în posesia cunoștințelor prin efort propriu, să descopere mijloace de însușire a acestora, să le prelucreze și să le integreze în noi structuri, implicându-se activ în dezvoltarea lui. Descătușarea spiritului creator se realizează diferențiat de la o etapă la alta, chiar de la un copil la altul, deseori, sarcina pregătirii activităților necesitând multă trudă, migală, dar rezultatele nu se vor lăsa  prea mult așteptate.

În cele ce urmează, vor fi evidenţiate trei metode cu ajutorul cărora micii şcolari, sub îndrumarea învățătoarei sau în mod independent, acumulează cunoştinţe, îşi formează şi dezvoltă priceperi, deprinderi intelectuale şi practice, aptitudini, atitudini, trebuie creată atmosfera unui joc cu reguli, căci jocul ocupă un rol important în strategia de educare a creativității.

1. Metoda viselor

Copilul își poate lăsa în voie imaginația să lucreze pentru a expune ceea ce a gândit că poate face el in viitor. În cadrul acestei metode se urmărește accelerarea creativității prin crearea unor situații ce pot fi comparate cu cele existente în viața reală.

Activitatea se desfășoară în grupuri mici de elevi. După prezentarea temei „Școala mea”, fiecare copil se gândește cum va arăta școala în care învață, atunci când va fi mare. În acest timp, se poate asigura starea de relaxare, ascultând muzică ambientală. Elevii colaborează, rezolvă sarcina în funcție de specificul grupei din care face parte:

  • Arhitecții vor construi cu ajutorul pieselor lego școala imaginată;
  • Naturaliștii vor realiza o machetă din materiale reciclabile;
  • Desenatorii vor realiza un poster, desenând pe ziare conturul clădirii, decupând, lipind
    și continuând cu detalii specifice împrejurimilor școlii;
  • Lingviștii vor alcătui un tablou prin sortarea și lipirea imaginilor sugestive școlii visate.

Fiecare grupă prezintă rezultatele obținute. Opțional, se poate continua prin propunerea elevilor de a-și imagina, cum, printr-un pas magic, au putut pătrunde în tabloul creat și aud, văd ceea ce se întâmplă. Învățătorul îi ghidează, solicitându-i să răspundă unor întrebări, precum:

  • În ce moment/ timp ai ajuns?
  • Cine/ ce apare în tablou?
  • Ce se întâmplă?
  • Ce aud, ce văd, ce simt?
  • Ce mi-ar plăcea să observ mai îndeaproape?

2. Chindogu

Aplicarea acestei metode  provoacă spiritul creator, cere elevilor să creeze un produs original, care să respecte condițiile: să nu aibă inițial o întrebuințare și să poată fi confecționat. Răspunzând la întrebări precum Ce aș putea face cu…?,  La ce mi-ar fi de folos…?, copiii, eliberați de captivitatea rutinei, încep să dea frâu imaginației, să gândească și să lucreze liber. Criteriile de evaluare constau în originalitatea, unicitatea, aspectul plăcut al produsului creat.

Astfel, copiii cărora li s-au oferit pahare de plastic, au realizat:

  • trofee – au lipit câte două pahare la capete opuse, iar toartele le-au confecționat dincarton;
  • suporturi pentru creioane –  au obținut o pălărioară, decupând fundul paharului și auaplicat un carton la bază, pentru a susține creioanele;
  • decorațiuni – au realizat flori, decupând paharul în fâșii subțiri, iar frunzele le-aurealizat din hârtie creponată;
  • coroniță de prințesă – au decupat gura paharului în zig- zag și au atașat-o într-o parteunei cordeluțe.

3. Lapbook

Apreciat în SUA, atât în rândul practicanților de home schooling, cât și în grădinițe sau școli, cu influențe restrânse la noi în țară, lapbook-ul stârnește interesul și creativitatea  oricărui  copil, tocmai prin faptul că oferă libertatea de a-și alege singuri modalitatea de expunere a informațiilor și își pot manifesta creativitatea în diverse moduri.

Proiectul final poartă denumirea de lapbook, deoarece este de mari dimensiuni și acoperă întreaga suprafață (lap – poală). Un lapbook este un portofoliu realizat prin atașarea pe un suport de carton de dimensiunile unui dosar, a unor minicărticele care cuprind elemente esențiale ale temei studiate, are multe imagini, este plin de culoare și poate fi folosit cu succes în integrarea Artelor vizuale și abilităților practice în disciplinele studiate la ciclul primar.

Această metodă interactivă impune respectarea unor etape:

  • elevii primesc diferite materiale didactice (foarfece, lipici, dosare, hârtie colorată, creioane colorate, carioci etc.);
  • fiecare grupă  discută, coechipierii enunțând ideile pe care le au în legătură cu tema dată;suntstabilite sarcinile pe care le are fiecare, se descoperălocul fiecărui  material în vederea completării lapbook-ului;
  • elevii își dovedesc creativitatea, atât prin confecționarea, cât și prin așezarea materialelor;
  • fiecare grupă își prezintă creația, copiii fiind încurajați să explice detaliile redate în lapbook.

Astfel, în cadrul disciplinei Matematică și explorarea mediului, studiind „Apa – sursă a vieții”, scopul creării unui lapbook este de a prezenta informații cât mai diverse într-o manieră originală. Elevii pot reda prin desen trecerea unei picături de apă prin cele trei stări de agregare. Prin folosirea diferitelor tehnici de lucru (colaj, plierea hârtiei etc.), se pot scoate în evidență informaţii despre poluarea apei şi efectele ei, metode de reducere a consumului de apă în gospodăria familiei, se pot evidenția ghicitori, curiozităţi specifice temei.

Adaptat continuu la cerințele prezentului, procesul instructiv – educativ prevede ca strategiile aplicate să fie atent selectate și într-o formă accesibilă, novatoare. Utilizarea diversificată a metodelor tinde către evitarea monotoniei, rutinei, deschizând noi căi, dorință de învățare activă și eficientă. Trebuie găsit un echilibru în combinarea metodelor tradiționale cu cele moderne, astfel încât elevul să fie determinat să-și manifeste inițiativa, să fie răbdător, îndrăzneț,  inventiv. Învățarea creativă oferă libertate de studiu, de cercetare, de exprimare, dar mai ales, libertatea elevului de a fi el însuși.

Metodele descrise, pe lângă faptul că nu îndepărtează dezvoltarea abilităților manuale, antrenează, solicită și dezvoltă parametrii psihici implicați în creativitate: fluiditatea, flexibilitatea gândirii, elaborarea analogică și în mod deosebit, originalitatea, imaginația creatoare.

Bibliografie
– Popescu, Eugenia, Barbu, H., Șerban, Filofteia, Activități de joc și recreativ- distractive, Editura Didactică şi Pedagogică, București, 1994
– Stoica, Ana, Creativitatea – Posibilități de cunoaștere și educare, Editura Didactică şi Pedagogică, București, 1983
dokumen.tips/documents/metode-interactive-de-predare-55c999a07f67f.html

 

prof. Elena-Andreea Tomescu

Liceul de Arte Margareta Sterian, Buzău (Buzău) , România
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/elena.tomescu

Articole asemănătoare