Managerul reprezintă unul dintre factorii definitorii care pot facilita introducerea oricărei schimbări la nivelul organizaţiei școlare. Un manager competent, pregătit, capabil să decidă rapid şi eficient în cele mai variate condiţii, un manager care are viziune va duce cu succes la capăt îndeplinirea scopurilor propuse. Importanţa rolului pe care îl deţine managerul, ca agent al schimbării, care promovează eficienţa şi performanţa, este foarte mare. De aceea, şi responsabilitatea aşezată pe umerii acestuia este enormă deoarece a fi un manager de succes nu înseamnă doar capacitatea de a lua decizii corecte.
Dincolo de cunoştinte şi experienţă, acesta trebuie să creeze o viziune curajoasă, dar în acelaşi timp realistă asupra viitorului organizaţiei şcolare şi, de asemenea, trebuie să-şi formeze o echipă eficientă. Studiul ȋși propune o abordare practic-investigativă cu obiective pe două niveluri: a) de diagnoză-concretizat în stabilirea componentelor definiției unui manager eficient pornind de la răspunsurile celor chestionaţi; b) de orientare şi intervenţie–constând în lansarea unor propuneri, recomandări, strategii care au rolul de a optimiza activitatea managerială.
Scopul și obiectivele cercetării
Scopul cercetării este de a identifica și analiza eficiența procesului managerial din cadrul unității școlare. Prin urmare, ne-am propus să încercăm să conturăm un portret al managerului eficient pornind de la percepția personalui didactic şi chiar a echipei manageriale în legătură cu modelul managerului eficient.
Obiectivele demersului investigativ:
1) Analiza influenţei stilului de comunicare managerială asupra implicării personalului didactic și eficienţei actului educaţional;
2) Identificarea reprezentării mentale a personalului didactic şi a echipei manageriale referitoare la eficienţa în actul managerial;
3) Identificarea variabilelor care măsoară eficienţa ĩn actul managerial.
Pornind de la aceste obiective, s-au formulat următoarele ipoteze:
- I1 –Stilul de comunicare al managerului influențează rezultatele obţinute în cadrul organizaţiei şcolare;
- I2 –Percepţia cadrelor didactice asupra relaţiilor interpersonale din cadrul şcolii variază în funcţie de vârstă şi categorii de cadre didactice (educatori, învăţători, profesori, vechime în învățământ).
Metodele și instrumentele cercetării
1. Ancheta pe bază de chestionar 2. Experimentul 3. Analiza documentelor manageriale
Au fost elaborate 4 chestionare, după cum urmează:
- chestionarul 1, adresat personalului didactic şi auxiliar care vizează creionarea parametrilor necesari unei comunicări eficiente care să determine implicarea şi motivarea acestora.
- chestionarul 2, adresat managerilor şi membrilor C.A., care vizează investigarea percepţiei în care comunicarea managerială se regăseşte în cadrul strategiei organizaţiei şi măsura în care aceasta influenţează creşterea/ descreşterea eficienţei actului educational.
- chestionarul 3, adresat personalului didactic şi auxiliar care vizează creionarea parametrilor ce definesc managerierea cu succes a unei organizaţii şcolare şi, implicit evidenţierea atributelor ce definesc managerul eficient.
- chestionarul 4, adresat managerilor şi membrilor C.A., care vizează investigarea percepţiei acestora referitoare la parametrii ce definesc managerierea cu succes a unei organizaţii şcolare.
Participanţi: 50 de persoane reprezentând personalul didactic şi auxiliar.
Ȋn urma interpretării răspunsurilor date de respondenți, s-au constatat următoarele:
1) Evidenţierea influenţei stilului de comunicare managerială asupra implicării personalului didactic în eficienţa actului educaţional
A da dovadă de un comportament modern de conducere presupune un permanent schimb de informaţii. Se consideră că managerii petrec în medie 60-80% din timp comunicând. Astfel, este de la sine înţeles că fiecare manager trebuie să-şi dezvolte şi să-şi promoveze o politică managerială bazată pe un sistem de comunicare eficientă care să-i permită modelarea permanentă a structurii şi a relaţiilor organizaţionale.
Profesorul Ioan Ţoca concluzionează faptul că în “accepţiunea modernă a managementului, comunicarea reprezintă o componentă vitală a sistemului managerial al oricărei organizaţii.” (Ţoca, I., 2007, p.87). Acesta realizează şi o schemă care evidenţiază elementele fundamentale ale comunicării manageriale eficiente: – NEVOIA DE A STI; – NEVOIA DE A INTELEGE; – NEVOIA DE A EXPRIMA; – Nevoia de a şti sau de a deţine cunoştinţe profesionale necesare pentru realizarea obiectivelor; – Nevoia de a înţelege scopul obiectivelor sau finalitatea unei activităţi; – Nevoia de a exprima păreri sau judecăţi de valoare şi de a le comunica celorlalţi.
Am trecut în revistă cele menţionate mai sus pentru a scoate în evidenţă faptul că în urma analizei răspunsurilor date de persoanele chestionate, a reieşit importanţa deosebită pe care o are comunicarea managerială şi că indiferent cât de bine este pregătit profesional managerul, succesul lui este condiţionat de abilitatea de a comunica pertinent şi eficace.
2) Reprezentarea mentală a personalului didactic şi a echipei manageriale referitoare la eficienţa în actul managerial
Am observat interesul respondenţilor atât pentru necesitatea pregătirii profesionale, a cunoştinţelor manageriale, dar şi pentru o serie de trăsături morale dezirabile. Profesorul universitar Elena Joiţa realizează “un inventar de însuşiri” al managerului eficient: “inteligenţă, energie, perspicacitate, initiative, curaj, efort, echilibru emoţional, calm, spirit de observaţie, flexibilitate, comunicare, disciplină, responsabilitate, creativitate, optimism, asumarea riscului, obiectivitate, fermitate, claritatea scopurilor.’ (Joiţa, E., 1995, p.23).
Persoanele chestionate nu au făcut altceva decât să scoată în evidenţă firescul: ceea ce trebuie să deţină un manager pentru ca treaba să meargă bine. S-a evidenţiat importanţa acordată profilului moral al managerului deoarece este normal ca managerul educaţional să-şi ajute colegii în promovări profesionale, să încurajeze permanent reuşitele personale şi profesionale ale personalului unităţii de învăţământ, să acorde atenţie cadrelor didactice tinere, nou venite în unitate, să folosească experienţa celor în vârstă, să păstreze tradiţiile şi să aducă recunoaştere în comunitate.
3) Identificarea indicatorilor care măsoară eficienţa în actul managerial
S-a constatat că principalul indicator al eficienţei activităţii desfăşurate îl reprezintă rezultatele înregistrate de elevi, aspect din care am dedus că atât echipa managerială cât şi profesorii sunt conştienţi de atribuţiile care le revin ĩn ceea ce priveşte formarea elevilor, iar rezultatele obţinute de aceştia constituie o modalitate de autoevaluare a propriei eficienţe.
În ceea ce priveşte alţi indicatori care măsoară eficienţa ĩn actul didactic, respondenţii au pus accent pe:
- Imaginea şcolii pe piaţa educaţională;
- Preocuparea pentru formarea profesională a personalului;
- Numărul elevilor înscrişi la şcoala respectivă;
- Existenţa relaţiilor de colaborare dintre cadrele didactice şi echipa managerială.
Revenind la scopul demersului nostru şi anume – de a identifica și analiza eficiența procesului managerial din cadrul unității școlare, putem trage următoarele concluzii:
- Comunicarea ocupă un rol important printre variabilele care măsoară eficienţa actului managerial în cadrul organizaţiei şcolare.
- Eficiența managerială este percepută atât prin prisma unei bune pregătiri profesionale, a cunoştinţelor manageriale deţinute, dar şi prin prisma unor trăsături morale dezirabile.
- Eficiența actului managerial este influenţată nu numai de deciziile şi măsurile luate de echipa managerială, ci şi de măsura în care membrii personalului didactic şi auxiliar sunt dispuşi să se implice în aplicarea acestora.
Bibliografie:
• Joiţa, Elena, „Management şcolar”, Editura Gheorghe Cârţu Alexandru, Craiova, 1995.
• Ţoca, Ioan, „Management educaţional”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2007.
• Zlate, Mielu., „Leadership şi management”, Editura Polirom, Iaşi, 2004.