Strategii didactice moderne utilizate în orele de limba română: Metoda cubul

În învăţământul românesc a devenit o necesitate promovarea metodelor moderne de instruire care au capacitatea de a stimula participarea activă şi deplină, fizică şi psihică, individuală şi colectivă a elevilor în procesul învăţării. Cubul este o metodă de rezolvare a problemelor prin stimularea creativităţii.

Metoda presupune analiza unei teme prin proiectarea ei pe cele 6 faţete ale unui cub, fiecare dintre ele ilustrând o abordare distinctă a temei respective. Intenţia este de a evidenţia, prin cele 6 faţete ale cubului, cât mai multe tipuri de operaţii mentale, care stimulează cunoştinţe: empirice, intelectuale, raţionale, decizionale. Concret, la cele 6 faţete ale cubului, elevii trebuie să răspundă la următoarele instrucţiuni:

1. Descrie – Cum arată?
2. Compară – Cu ce seamănă?
3. Asociază – La ce te face să te gândeşti?
4. Analizează – Din ce e făcut?
5. Aplică – Cum poate fi folosit?
6. Argumentează pro sau contra – E bun sau rău?  De ce ?

Ţinând cont de avantajul major al acestei metode, am utilizat-o în lecţia de elaborare a cunoştinţelor şi dezvoltare a strategiilor cognitive, având tema „Situaţii speciale de exprimare a subiectului”, în cadrul disciplinei opţionale „Normă şi abatere în gramatica românească actuală”.

După prezentarea unui model, elevii au fost puşi în situaţia să rezolve valenţe  stilistice ale subiectului, din literatură sau din vorbirea curentă, folosind „Cubul”. Am folosit următoarele fişe de lucru:

ARGUMENTEAZĂ
1. Argumentează faptul că subiectul îmbogăţeşte exprimarea. Subliniază subiectele, şi precizează figura de stil pe care o formează. Apoi transcrie şi citeşte textele fără figura de stil în discuţie:

,,Luna…luna iese-ntreagă, se înalţ-aşa bălaie
Şi din ţărm în ţărm durează o cărare de văpaie…”
(M. Eminescu, Scrisoarea IV)
,,Noapte. Noapte lungă de iarnă. Lampa atârnată de cuiul din perete luminează cu    flacără slabă odaia. Mai schimbă vorbe părinţii”.            (Z. Stancu)

2. Pornind de la interjecţia ,,trop!”, argumentează rolul expresiv al figurilor de stil sonore din   exemplul următor aflate în poziţia de subiect:
,,Deodată se aude un tropot pe pământ
Un tropot de copite, potop ropotitor!”
(V. Alecsandri, ap. I. Coteanu, GBLR, 1982, p.406)

ANALIZEAZĂ

1. Analizează subiectele din enunţurile următoare, respectând cerinţele tabelului:
,,O linişte solemnă şi activă.
Milioane de frunze,
Milioane de ace de brad,
Oscilând pe un cadran imens”.           (M. Sorescu)
,,La un semn deschisă-i calea şi s-apropie de cort
Un bătrân atât de simplu, după vorbă, după port”.   (M. Eminescu)
,,Astfel zise mititica,
Dulce netezindu-mi părul.      (M. Eminescu)

Subiectul                         Partea de vorbire prin care se exprimă                       Valoarea stilistică cu care a fost folosit
1.
2.
3.
4.

2. Identifică subiectul şi precizează ce figură de stil formează. Definește-o.
,,Mii de fluturi mici, albaştri, mii de roiuri de albine
Curg în râuri sclipitoare peste flori de miere pline”          (M. Eminescu)

ASOCIAZĂ

1. Asociază fiecare răspuns cu punctajul pe care consideri că îl merită:
A venit la lume! este un subiect cantitativ                                     5 puncte
în cazul nominativ
Pleacă cu toţii la ţară.,este un subiect cantitativ                            0 puncte
în cazul acuzativ
2. Asociază fiecare răspuns cu varianta pe care o consideri corectă:
El, când a înţeles adevărul, a fost imposibil să se stăpânească.                 Tautologie
Vorba e vorbă.                                                           Anacolut

3. Corectează greșeala din acest enunţ:
Mă deranjează nu atât nota, ci reproşul profesorului.
Faptul că a întârziat maşina, m-am enervat.

COMPARĂ

1. Compară subiectele enunţurilor de mai jos şi precizează funcţia stilistică:
,,Şi eu trec de-a lung de maluri,
Parc-ascult şi parc-aştept”                (Eminescu)
L-am revăzut după mulţi ani.
,,Eu nu-l pot admira îndestul”.           (Caragiale)
,,Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu”     (Negruzzi)
2. Comentează secvenţa următoare:
,,Şi eu fuga, şi ea fuga, şi eu fuga, şi ea fuga, până ce dăm cânepa toată palancă la pământ”, (I. Creangă), făcând referire la: figura de stil, imaginea artistică, starea afectivă a personajelor.

APLICĂ

1. Aplicând termenii potriviţi, construieşte enunţuri cu următoarele tipuri de subiecte:
a. Subiectul dublu exprimat, prin care să te implici afectiv
b. Subiectul cantitativ, folosind unul din termenii peste / sub
2. Remarcaţi topica subiectelor şi explicaţi efectul acesteia:
Părul, şi nu capul mă doare.
  Pianul în mod deosebit îmi place.
Numai fizica îmi trebuie la examen.

DESCRIE

Pentru a înţelege importanţa subiectului în comunicare şi legătura dintre tema studiată şi viaţa de zi cu zi, aţi vizionat imagini cu scene din existenţa zilnică, pe care le-aţi inclus în ,,panoul subiectului”.
Alcătuiţi un text (8-10 rânduri) inspirat de o poză anume în care să folosiţi cel puţin cinci subiecte (tipuri diverse: inclus, subînţeles, multiplu, nedeterminat, cantitativ).

Subliniem sfera largă de aplicabilitate a cubului în lecţii de vocabular, de morfosintaxă şi, în exemplul de faţă, de stilistică. Este o tehnică valoroasă, întrucât stimulează gândirea critică, elevii putând dobândi atât informaţii noi legate de tema abordată, cât şi informaţii de altă natură tematică.

Bibliografie
1. Avram, Mioara – 1997. Gramatica pentru toţi, ediţia a II-a, Editura Humanitas, Bucureşti.
2. Coteanu, Ion – 1990. Gramatică. Stilistică. Compoziţie, Editura Ştiinţifică, Bucureşti.
3. Guţu Romalo, Valeria (coord.)- 2005. Gramatica limbii române, Editura Academiei Române, Bucureşti.
4. Pană Dindelegan, Gabriela – 2003. Elemente de sintaxă. Dificultăţi, controverse, noi interpretări, Humanitas Educaţional, Bucureşti.

 

prof. Chirana Bala

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/chirana.bala

Articole asemănătoare