Gianni Rodari subliniază importanța modului în care întâlnirea dintre copil și literatură se realizează deoarece acest lucru determină apropierea lui de lectură: „Dacă acest lucru are loc într-o situație creativă, unde contează viața, și nu exercițiul, va putea să izvorască acel gust pentru lectură, cu care nu te naști, pentru că nu este un instinct. Dacă are loc într-o situație birocratică și cartea va fi descompusă devenind instrument de exerciții (copieri, rezumate, analize gramaticale), sufocată de mecanismul tradițional interogație-judecată, se va putea naște tehnica lecturii, nu gustul ei.” (Gianni Rodari, 2021, p 202).
Autorul propune astfel apropierea copiilor de lectură și scriere creativă prin joc, într-un cadru care să provoace distracție, umor și creativitate. Dacă elevii vor simți activitățile ca fiind plăcute, vor scrie și vor citi pentru că le va plăcea, nu obligați.
O activitate care îmbină lectura cu jocul, cu scopul de a apropia copiii de lumea cărții, este cea dedicată poveștii „Fetița care locuia pe fața nevăzută a Lunii”, scrisă de Valentina Dincă. Strategia didactică se poate folosi la clasele a treia și a patra, în cadrul unei ore de literatură sau creație literară. În ceea ce privește contextul de învățare, activitatea se desfășoară în sala de clasă. Se vor folosi telefoane, laptop, videoproiector, care vor susține utilizarea materialelor digitale. Timpul alocat activității este de 100 de minute, având ca obiective: să numească personajele, să identifice în poveste trăsături ale textului narativ, să precizeze care este mesajul poveștii, să scrie un text narativ în care să imagineze o altă întâmplare trăită de Fetiță și de Spiridușul-Steluță, să utilizeze un limbaj expresiv în scrierea textului propriu, folosind o serie de expresii din poveste.
După organizarea clasei, timp în care profesorul notează absenții, iar elevii își pregătesc materialele necesare desfășurării orei, caietele și instrumentele de scris, reactualizarea cunoștințelor se realizează printr-un brainstorming, pe tablă, pornind de la noțiunea de text narativ. Elevii propun cât mai multe cuvinte pe care le asociază acestuia, amintindu-și caracteristicile: prezența personajelor, locul și timpul desfășurării acțiunii, întâmplări în ordine cronologică. Captarea atenției se poate realiza printr-o imagine sugestivă pentru textul care urmează a fi lecturat, copiii fiind întrebați ce le transmite aceasta. Activitatea este frontală și se bazează pe conversație, stimulând totodată inteligența vizuală.
După anunțarea temei și a obiectivelor, profesorul le citește povestea amintită. În urma lecturii, se aplică metoda VAS. Copiii răspund la trei întrebări – Ce vezi?, Ce auzi?, Ce simți? – care îi apropie afectiv de lumea textului. Pentru observarea atenției și a capacității de înțelegere a poveștii, se propune un joc kahoot cu unsprezece întrebări [3]. Acestea verifică personajele, locul desfășurării acțiunii, care este dorința Fetiței, cum sunt scrise epistolele Spiridușului-Steluță, modul în care Fetița ajunge pe pământ, sentimentele fetei, întâmplările la care participă, dar și cuvântul cheie și mesajul textului. Fiecare întrebare din jocul kahoot este însoțită de o imagine sugestivă din poveste. Pe lângă înțelegerea textului, întrebările atrag atenția asupra întâmplărilor imaginare prin care personajele trec, dar și asupra limbajului expresiv utilizat, dezvoltând atât creativitatea copiilor, cât și capacitatea lor de a se exprima expresiv în texte proprii.
După aplicarea jocului kahoot, profesorul oferă o fișă de lucru conținând un fragment din poveste, cu o serie de cerințe: găsirea de sinonime și antonime ale unor cuvinte, oferirea de alte sensuri ale cuvintelor subliniate, identificarea expresiilor artistice, explicarea unei secvențe. În această etapă a lecției, elevii vor lucra în echipe, stimulându-se astfel inteligența interpersonală, acea capacitate de a înțelege alte persoane, de a empatiza, de a avea o interacțiune eficientă cu oamenii din jur.
Momentul următor al lecției este dedicat scrierii de texte proprii. Profesorul le cere copiilor să-și imagineze că sunt scriitori și că trebuie să ofere o continuare a poveștii, inventând alte întâmplări prin care trec personajele. Elevii vor lucra individual, utilizându-se exercițiul ca metodă de lucru. Obținerea performanței se realizează prin citirea propriilor creații. Profesorul oferă feedbackul, iar colegii își exprimă părerile despre textele prezentate, încurajându-se interevaluarea.
În plus, profesorul trimite elevilor un joc Quizziz pentru evaluare. Formularul conține cinci itemi, patru obiectivi și unul subiectiv și verifică modul în care pot identifica un fragment narativ sau pot realiza unul foarte scurt. Principala metodă, în această etapă, este conversația, iar ca mijloace didactice, pe lângă caietele de lucru, se folosesc telefoanele. Forma de organizare este frontală, dar și online. Aprecierile verbale se împletesc cu interevaluarea, dar și cu evaluarea cu ajutorul jocului Quizziz. Retenția este reprezentată de tema pentru acasă- imbunătățirea creațiilor proprii.
Strategia didactică propusă are drept scop apropierea copiilor de lectură și scriere creativă, îmbinând metode tradiționale cu cele moderne, utilizând jocul în format electronic atât ca modalitate de verificare a capacității de înțelegere a textului, cât și ca element care determină apariția motivației intrinseci, a plăcerii.
Bibliografie
1. Giani Rodari, (2021), Gramatica fanteziei. Introducere în arta de a născoci povești: editura Art, București,
2. Valentina Dincă, „Fetița care locuia pe fața nevăzută a Lunii”, editura Arhetip, 2012.
3. Resursa educațională deschisă „Fetița care locuia pe fața nevăzută a Lunii” (autoare: Maria Mirabela Neagu), DigitalEdu, 2026.