Dezvoltarea unor strategii inovative de învățare în domeniul educației este una dintre preocupările centrale ale instituțiilor de învățământ deoarece acestea trebuie să se adapteze la rapidele schimbări tehnologice, culturale și economice ale societății de azi. În articolul de față vom încerca să realizăm o scurtă introducere asupra acestui subiect încercând să răspundem la următoarele întrebări: Ce înțelegem prin termenul de strategie de învățare inovativă? De ce este atât de importantă pentru instituțiile de învățământ în contextul social și cultural actual? Care este rolul storytellingului în procesul de dezvoltare a abilităților de comunice?
În dicționarul Merriam Webster, termenul inovație este definit ca „ceva nou sau o schimbare adusă unui produs, idei, domeniu deja existent.” Se poate realiza astfel o diferențiere între termenul inovație și invenție. Pe de o parte, prin invenție înțelegem o descoperire a ceva încă necunoscut lumii, un produs al imaginației, pe când inovația, cu ajutorul creativității aduce îmbunătățiri unor produse deja existente, inventate deja. Pe scurt, inovația face referire la trei termeni cheie: noutate, schimbare și modificare. Aceste schimbări ce se realizează într-un anumit domeniu au ca scop principal îmbunătățirea calității unui produs sau a unui serviciu. Această schimbare nu se face doar de dragul schimbării, ci pentru a aduce valoare, pentru a răspunde noilor nevoi și cerințe ale societății. Pe de altă parte, strategiile de învățare, se referă la una dintre ele mai importante etape ale procesului de învățare, acea serie de metode și principii folosite pentru a eficientiza învățarea.
Consider că, pentru ca procesul de învățare să fie unul eficient, orice cadru didactic trebuie să își dezvolte și să își perfecționeze în mod constant abilitățile de a planifica, monitoriza și evalua învățarea.
Atunci când proiectez procesul de învățare la disciplina pe care o predau, un set de întrebări mă ajută să organizez mai clar fiecare etapă:
- Planificarea: ce trebuie să învețe elevii mei?, cum vor învăța?
- Monitorizarea: cum se descurcă elevii mei? (fac sau nu fac progrese?, ce dificultăți întâmpină?)
- Evaluarea: au fost atinse obiectivele învățării?; reflectez și ofer feedback – verbal sau scris.
- Cum vor folosi elevii mei cele învățate?
La nivel procedural, utilizez diferite modalități de organizare a activităților: lucrul în perechi sau în grupuri mici. Peer-learning este o strategie pe care o utilizez pentru a-i ajuta pe cei elevii cu nevoi speciale să depășească anumite dificultăți atăt de învățare cât și de socializare.
La nivel instructional, utilizez storytellingul, o metodă inovativă de predare-învățare și chiar evaluare. Storytellingul este o tehnică de comunicare ce pune în valoare capacitatea unei persoane de a spune povești.
După părerea mea, folosirea tehnicii storytelling în cadrul orelor de curs pe care eu însămi le predau, și anume limba engleză, prezintă o serie de avantaje în încercarea de a dezvolta abilitățile de comunicare:
- Oferă un context real și autentic pentru utilizarea limbii engleze;
- Dezvoltă curiozitatea și intersul elevilor față de tema propusă;
- Oferă posibilitatea elevilor de a se exprima în mod liber și creativ;
- Cadrul didactic poate prezenta un subiect mai dificil, într-un mod mai usor de înțeles;
- Cu ajutorul povestirilor sau a poveștilor, putem expune situații culturale diferite, astfel, promvând acceptarea diversității culturale;
- Ascultând povești în limba engleză, elevii își pot îmbunătăți abilități cum ar fi decodarea unui mesaj într-o limbă străină;
- Activitatea de a asculta sau de a spune povești poate fi chiar distractivă, astfel, elevii se vor simți mai relaxați, mai puțin anxioși în ceea ce privește capacitatea lor de a vorbi într-o limbă străină și mai încrezători în abilitățile lor decomunicare.
De asemenea, am identificatși o serie de dezavantajeale folosirii storytellingului în cadrulorelor de limba engleză:
- Vocabularul limitat al elevilor;
- Blocajul sau lipsa ideilor ce poate crea un sentiment de frustrare;
- Teama de a vorbi în public, de a fi judecat de ceilalți colegi.
În concluzie, putem afirma că utilizarea tehnicii storytelling pentru a dezvolta abilitățile de comunicare prezintă atât avantaje cât și dezavantaje. Storytelling ca strategie de predare-învățare a limbii engleze poate fi eficientă, atâta timp cât respectăm anumite principii: adaptarea poveștilor la nivelul de limbă al elevilor, a vârstei acestora cât și a intereselor și nevoilor elevilor noștri.
Bibliografie
Bush, Tony, Leadership și management educațional. Teorii și practici actuale, Editura Polirom, București, 2015;
Frangopol, Petre, Mediocritate și excelență. O radiografie a științei și învățământului din România, Editura Albatros, București, 2002.
Natalie Hess, Headstarts- One hundred original pre-text activities, Pilgrims Longman Resource Books, Longman, 1991.
TranV. Doan, Buy T. T. Quyen, Difficulties encountered by teachers in using storytelling to teach very young learners in HCMCOUJS-Social Sciences, 13(1), 106-116.
www.merriam-webster.com/dictionary/innovation