Rolul jocului didactic în dezvoltarea proceselor psihice ale elevilor din ciclul primar (Studiu)

Jocul reprezintă activitatea principală a copilului de vârstă mică. De aceea, atât în mediul şcolar dar şi extraşcolar, jocul trebuie valorificat la maximă intensitate. Potrivit lui J. Chateau, „copilul îşi arată-n joc inteligenţa, voinţa, caracterul dominator, într-un cuvânt personalitatea”.

Având în vedere că jocul îmbină componentele intelectuale cu cele afectiv-motivaţionale, majoritatea pedagogilor şi-au orientat interesul în acest sens, apreciind jocul ca fiind un mijloc de instruire şi educare a copilului, în special la vârsta şcolarităţii mici. Astfel, această activitate poate fi considerată un element de sprijin în activitatea instinctiv-educativă.

Jucându-se, copilul îmbină realul cu imaginarul, se transformă într-un veritabil actor, accentuând în acest fel dinamismul gândirii, a imaginaţiei, a vieţii lui afective şi răspunzând rapid şi concret nevoilor sale interioare de acţiune şi afirmare.

I. Cerghit  identifică principalele funcţii ale jocului:

  • funcţia de explorare a realităţii;
  • funcţia de întărire a unor calităţi morale (autocontrol, cinste, răbdare, tenacitate);
  • funcţia de valorificare a avantajelor dinamicii de grup, a spiritului de cooperare, de participare afectivă şi totală la joc, angajând elevii timizi sau pe cei mai slabi.

Acestora li se alătură şi alte funcţii foarte importante, identificate de J.Piaget:

  • funcţia de adaptare (ce se realizează mai ales prin imitaţie);
  • funcţia formativă dar şi informativă;
  • funcţia de socializare a copilului;
  • funcţia de descărcare energetică şi de rezolvare a conflictelor efective de compensare şi trăire intensă.

Având în vedere varietatea formelor de joc, învăţătorul poate găsi nenumărate modalităţi de introducere a acestuia în activitatea instructiv-educativă cu elevii din ciclul primar.

Inserarea jocului didactic în activităţile la clasă imprimă lecţiilor un caracter mai atrăgător şi mai dinamic, canalizează eficient energiile intelectuale şi fizice ale elevilor.

Pentru a transforma orice exerciţiu sau problemă într-un veritabil joc didactic, învăţătorul trebuie să includă în mod obligatoriu un element surpriză şi să aibă în vedere ca exerciţiul respectiv să respecte următoarele cerinţe:

  • să realizeze un scop, o sarcină didactică;
  • să folosească elemente de joc;
  • să folosească un conţinut accesibil şi atractiv;
  • să utilizeze  reguli de joc cunoscute de elevi.

Jocurile didactice utilizate în procesul instructiv-educativ au un conţinut bine diferenţiat în funcţie de specificul disciplinei; au ca punct de plecare cunoştinţele însuşite anterior de elevi, iar prin sarcina dată aceştia sunt puşi în situaţia să elaboreze diferite soluţii de rezolvare, accentul căzând pe modul de obţinere a rezultatului.

Prin joc sunt implicaţi toţi copiii din clasă, fiecare învaţă cu plăcere şi interes, îşi dezvoltă spiritul de cooperare, perseverenţa, disciplina, curajul; jocul dezvoltă procese psihice precum: gândirea logică, memorarea, imaginaţia creatoare. În funcţie de modul de organizare a colectivului de elevi, jocurile se desfăşoară frontal, individual sau pe grupe.

La nivelul ciclului primar, jocurile didactice au o importanţă majoră, constituind o veritabilă legătură între joc ca activitate dominantă din perioada preşcolarităţii şi învăţare ca activitate specifică şcolii.

Fiecare învăţător poate utiliza cu succes jocul didactic la toate disciplinele de învăţământ, în orice moment al lecţiei, folosindu-l ca  pe o metodă de învăţare în care predomină acţiunea didactică simulată. El este cel care trebuie să asigure o concordanţă între tema jocului şi materialul didactic, să asigure o proporţie corespunzătoare între joc efectiv şi muncă,  între elementul distractiv şi efortul fizic şi intelectual.

Având în vedere toate cele expuse anterior, am plecat de la ipoteza că utilizarea jocului didactic în activitatea instructiv – educativă influenţează pozitiv dezvoltarea proceselor cognitive, volitive, afective ale elevilor.

Obiectivele pe care mi le-am propus în realizarea studiului au fost următoarele:

  • folosirea jocurilor didactice ca modalitate de fixare a cunoştinţelor, cu respectarea cerinţelor organizării şi desfăşurării unui joc didactic;
  • analiza contribuţiei jocului didactic la consolidarea cunoştinţelor elevilor şi la creşterea randamentului şcolar;

Am aplicat studiul pe un eşantion de 13 elevi, din care 3 fete şi 10 băieţi, înscrişi în clasa a II-a, omogeni din punct de vedere al vârstei. Ca metode în demersul meu, am folosit: observarea, conversaţia, analiza produselor activităţii, testele, probele de evaluare, metodele statistice.

Pe tot parcursul studiului, am observat integrarea socio-afectivă a copiilor în activităţile propuse, particularităţile proceselor psihice implicate, dar şi caracteristicile temperamentale ale fiecărui elev.

În etapa iniţială, am aplicat teste la disciplina limba română, urmărind stabilirea unui punct de plecare în desfăşurarea experimentului meu şi îndeplinirea următoarelor obiective:

  • dezvoltarea capacităţilor receptive în scopul identificării sunetelor şi grupurilor de sunete, dar şi a cuvintelor în propoziţii;
  • stimularea şi exersarea proceselor intelectuale implicate în articularea structurilor gramaticale şi lexicale;
  • îmbogăţirea vocabularului;
  • formarea şi dezvoltarea aspectului gramatical al limbajului.

În desfăşurarea propriu-zisă a studiului am organizat mai multe lecţii la disciplina limba română în care am desfăşurat jocuri didactice diverse. Exemple de jocuri didactice:
● Găseşte locul (întrecere, pe două grupe)
● Mingea frige!
● Moara se-nvârteşte

În etapa finală am aplicat la clasă teste de evaluare, cu scopul de a compara rezultatele obţinute aici cu cele de la testele de evaluare iniţială. În stabilirea obiectivelor de la testele de evaluare finală, am urmărit ca probele propriu-zise să aibă un grad de dificultate sporit. Pentru a măsura eficienţa procedeelor experimentale, am recurs la analiza logico-comparativă a rezultatelor de la o etapă la alta.

Voi prezenta în cele ce urmează rezultatele concrete ale celor două probe de evaluare: iniţială vs. finală.

Evaluare iniţială                                                       Evaluare finala

Calificative obţinute        Număr elevi                     Calificative     Număr elevi
Fb                                        3                                        Fb                     6
B                                          6                                        B                       5
S                                          2                                        S                       1
I                                          2                                        I                        1

Concluzia la care am ajuns aplicând experimentul respectiv la clasă este aceea că rezultatele obţinute la testele finale demonstrează încă o dată, dacă mai era nevoie, că jocul didactic are o mare eficienţă în ce priveşte progresul şcolar al elevilor, dezvoltând gândirea şi imaginaţia creatoare.

Prin introducerea jocului didactic în lecţia de limba română, se instaurează în clasă un climat pozitiv, favorabil cooperării armonioase între copii, plin de satisfacţii şi bucurie, generând în final interesul copiilor pentru cunoaştere.

 

prof. Dumitrela Cuțuhan

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/dumitrela.cutuhan

Articole asemănătoare