Coaching în educaţie şi educaţie în coaching. Două formulări diferite, dar în acelaşi timp şi foarte asemănătoare.
Ce este coachingul? Un concept nou, la modă, inovativ, interesant, un instrument, o practică prin care se produce schimbare, dezvoltare, progres în individualitatea umană. Acesta s-a dezvoltat mai mult în corporaţii şi organizaţii, contribuind la dezvoltarea personală a angajaţilor, ca aceştia să îşi atingă potenţialul maxim în carieră.
Conform dicţionarului de pedagogie, educaţia este „activitatea psihosocială proiectată la nivelul unor finalităţi pedagogice care vizează realizarea funcţiei de formare-dezvoltare permanentă a personalităţii umane prin intermediul unei acţiuni pedagogice, structurată la nivelul corelaţiei educator-educat, desfăşurată într-un câmp pedagogic deschis” (Cristea, 1998, p.85).
Coachingul şi educaţia au un punct comun esenţial – „dezvoltarea umană”, care se realizează prin intermediul unei acţiuni dintre două persoane (educator-educat, coach-client).
Coachingul în educaţie „îl putem defini ca pe un dialog profesional special conceput pentru a ajuta la dezvoltarea unor abilităţi profesionale specifice studenţilor…” (Simion, 2018) Dar cum reuşim să creăm acest „dialog profesional” în educaţie, precum în coaching? Răspunsul este prin întrebări atent formulate care să ne conducă la rezultatele dorite. Care este rolul întrebărilor în coaching şi în educaţie?
Întrebările în coaching au în vedere un scop clar, acela de a-l determina pe client să găsească răspunsul la problemele cu care se confruntă. Coach-ul nu oferă niciodată soluţii, acesta îşi ghidează clientul pentru identificarea lor. Astfel, întrebările în coaching au un rol esenţial, deoarece pe baza acestora se derulează întreaga şedinţă de coaching. Modul în care coachul adresează întrebările are rolul de a-l „scoate pe client din cadrul său de referinţă în care a rămas încorsetat şi a-l determina să privească lucrurile dintr-o nouă perspectivă”, să îşi privească situaţia/ viaţa într-un alt mod şi să caute alte tipuri de soluţii (Rolul întrebărilor în coaching – Top Coach, 2017)
Întrebările eficiente sunt cele simple, scurte, puţine şi deschise pentru a lăsa suficient spaţiu clientului, iar acestea trebuie să conducă la reflecţie. (Rolul întrebărilor în coaching – Top Coach, 2017)
Educaţia elevilor în cadrul şcolii se realizează printr-un întreg proces de predare – învăţare – evaluare, bazându-se pe strategii didactice eficiente care conduc la formarea integrală a elevului. Însă, cea mai importantă parte a acestui proces este învăţarea. Conform curriculumului naţional, învăţarea este centrată pe elev, iar profesorul trebuie să găsească abordările potrivite pentru a conduce acest proces către succes.
În prezent, profesorul nu mai este văzut ca singura sursă de informaţii, iar modalitatea tradiţională de a transfera cunoaşterea de la profesor către elev, cu scopul memorării şi redării întocmai a acesteia (Neacşu, 2018) nu mai este eficientă în contextul generaţiilor actuale.
Generaţia actuală de elevi s-a născut în mediul digitalizat, având parte în copilărie de puternice influenţe tehnologice. Astfel, conform unui studiu realizat de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei „profilul identitar al copilului asimilat ”noii generaţii de elevi” este format (construit) prin tipuri de vocabulare modelate în parte de teorii știinţifice, în parte de simţul comun.” (Cuciureanu et al., 2014,p. 21) În urma cercetării şi a interviurilor realizate profesorilor „afirmaţiile cu cel mai puternic impact în cadrul focus-grup-urilor sunt cele care surprind într-o formulă-metaforă particularităţile atribuite noii generaţii de elevi. Este cazul numelor ”Generaţia Facebook” sau ”Generaţia touch-screen” întâlnite în discursul profesorilor, cărora i-au fost asociate definiţii ce surprind dominanţa tehnologiei și tendinţele elevilor către autonomie, afirmare de sine și validare interpersonală, dar și vulnerabilitatea /sensibilitatea lor la influenţele mediului” (Cuciureanu et al., 2014,p. 23)
Cum se produce învățarea la noua generaţie? Aceasta se produce când elevul este parte reciprocă din întregul proces, când contribuie activ, luând contact direct cu informațiile prin crearea de proiecte, prezentări, analogii, analiză critică, sau de comparare, de combinare a noțiunilor și de diversificare a conținutului, prin aportul de nou pe care îl aduce tehnologia explorată de el.
Profesorul-educator are rolul de a stimula învăţarea prin toate mijloacele de care dispune, materiale, procedurale, de formă, conţinut şi mai ales, de exprimare.
Un mod de stimulare a învăţării pe care profesorul îl poate aborda este cel al întrebărilor din coaching. Astfel, profesorul, în diferite momente ale activităţii şcolare, ia rolul de coach şi adresează elevilor întrebări, atent formulate, care să le stimuleze reflecţia asupra lor sau asupra cunoştinţelor pe care le deţin, conducând la dezvoltarea cognitivă şi personală a acestora. Rolul întrebărilor este important, deoarece acestea pot produce curiozitate, dorinţa de cunoaştere ştiinţifică sau comună, legat de propria persoană sau de alte personalităţi culturale.
Concluzionând, prin coaching în educație ne referim la educaţia din cadrul şcolii, desfăşurându-se prin modelul de coaching, cu întrebări atent adresate, astfel încât dezvoltarea să se realizeze prin elev şi cu ajutorul acestuia. Educaţia în coaching, evidenţiază procesul de dezvoltare şi educare cu ajutorul unei persoane care nu este profesor şi într-un alt spaţiu de învăţare. Prin coaching, te autoeduci, reflectând, gândind şi realizând constant o introspecție ghidată atent de coach folosind metodele potrivite.
Referinţe bibliografice
● Cardon, A. (f.a.). Instrumentar II: Întrebările în coaching. Preluat în 1 februarie 2023, din www.metasysteme-coaching.ro/romana/instrumentar-ii-intrebările-in-coaching/
● Cardon, A. (f.a.). Instrumentar II: Întrebările în coaching. Preluat în 1 februarie 2023, din www.metasysteme-coaching.ro/romana/instrumentar-ii-intrebările-in-coaching/
● Cristea, S. (1998). Dicţionar de Termeni Pedagogici. Editura Didactică şi Pedagogică, R.A.
● Cuciureanu, M., Alecu, G., & Badea, D. (2014). CULTURA ELEVILOR ȘI ÎNVĂŢAREA. Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. www.ise.ro/wp-content/uploads/2015/08/Cultura-elevilor-si-invatarea.pdf
● Metode de învățare centrate pe elev. (f.a.). Preluat în 1 februarie 2023, din www.didactform.snsh.ro/baza-de-date-online-cu-bune-practici-pentru-educatie-incluziva-de-calitate/metode-de-invatare-centrate-pe-elev
● Neacşu, I. (2018). Psihologia Educaţie. Bucureşti. Polirom.
● Opre, A., & Opre, D. (f.a.). Generația Z: reconsiderarea paradigmei psihoeducaționale.
● Rolul întrebărilor în coaching—Top Coach. (2017, ianuarie 9). www.topcoach.ro/rolul-intrebarilor-coaching/
● Simion, D. (2018). COACHING EDUCAŢIONAL ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT.
● Tu înțelegi cum învață noua generație? – Learning Ecosystem. (f.a.). Preluat în 1 februarie 2023, din learn-me.ro/blog/tu-intelegi-cum-invata-noua-generatie/