EDICT

Într-o eră a digitalizării, aflată într-o continuă dezvoltare și evoluție, mai ales la nivel tehnologic, apariția inteligenței artificiale într-un mod avansat și în cadrul domeniului educațional permite o examinare a oportunităților și a provocărilor asociate cu aceasta în instituțiile de învățământ. Scopul acestui articol este acela de a identifica rolul pe care inteligența artificială îl are în procesele de management educațional. În acest sens, a fost realizată o analiză a literaturii de specialitate care a permis identificarea informațiilor relevante cu privire potențialul pe care inteligența artificială îl are în procesul de eficientizare a sistemului de management educațional (au fost analizate o serie de articole științifice recente, utilizând cuvinte cheie precum: inteligența artificială, sistem educațional, management educațional).

Plecând de la accepțiunea oferită de Unesco conceptului de inteligență artificială, putem spune că aceasta se referă la o varietate de tehnici care variază în complexitate și au un rezultat comun: imitarea cunoașterii umane sau luarea deciziilor (UNESCO , 2021). Cu toate beneficiile aduse de utilizarea tehnologiei inteligenței artificiale, Unesco semnalează necesitatea acordării unei importanțe majore aspectelor etice ale acesteia, astfel încât prejudecățile, discriminarea, diviziunile, amenințarea libertăților și drepturilor omului să nu fie amplificate.

Inteligența artificială impune creativitate, dezvoltare, progres în sistemul educațional și deși ea este prezentă de ceva vreme în acest sector, perioada pandemiei a provocat un impuls major în managementul educațional din marea majoritate a statelor lumii, integrarea tehnologiei în procesul de învățământ fiind absolut necesar (ceea ce a condus la o reformă în ceea ce privește procesul de predare-învățare, respectiv la noi perspective de realizare a actului pedagogic și a sarcinilor administrative).

Mai mult decât atât, este cunoscut faptul că educația este unul dintre domeniile esențiale pentru progresul și dezvoltarea unei țări, iar aplicarea unui management eficient în sfera aceasta joacă un rol primordial în atingerea obiectivelor educaționale, necesitând punerea accentului pe: planificarea învățării (dezvoltare de programe relevante, metode de predare-evaluare eficiente); managementul resurselor (umane, financiare, materiale, informaționale, etc.); utilizarea tehnologiei în procesul de management educațional.

Inteligență artificială și management educațional: Literatura de specialitate

a) Definirea conceptelor de inteligență artificială și management educațional

Inteligența artificială, cunoscută sub abrevierea AI (Artificial Intelligence- AI, din limba engleză) reprezintă o tehnologie avansată care simulează procesele inteligenței umane folosind algoritmi de învățare automată, rețele neuronale și procesarea limbajului natural, având impact asupra mai multor industrii și domenii de activitate, precum: asistența medicală, finanțe, producție, explorarea spațiului, agricultură, jocuri, marketing, învățământ (Igbokwe, 2023).

Conceptul de „management” simbolizează conform dicționarului explicativ al limbii române (2009): „1. Activitatea și arta de a conduce. 2. Ansamblul activităților de organizare, de conducere și de gestiune a întreprinderilor. ♦ Știința și tehnica organizării și conducerii unei întreprinderi.”. Deși este un termen din limba engleză, el își are originea în limba franceză, fiind derivat din cuvântul „menage”, având semnificația de „organizarea, dirijarea unei case” (Mincă, Popescu, & Ţereanu, n.a). Astfel că, managementul poate fi definit ca un proces de planificare, organizare, coordonare și control a unui proces, sistem, activitate, ținând cont de resursele care mijlocesc realizarea fiecăruia dintre cele menționate.

În context educațional, Stan (2010) conchide faptul că managementul educațional se diferențiază de managementul general prin raportare specifică la finalitățile educației, la conținut, la resursele umane antrenate, la activitățile centrate pe informare, comunicare și participare prin strategii educaționale specifice la comportamentele actorilor implicați (bazate pe motivație, responsabilitate, cooperare, logică, afectivitate). Mai mult decât atât, autorul subliniază că managementul educațional este abordat pe trei niveluri:

• la nivel macrostructural (se referă la nivelul general al sistemului de învățământ, regăsit în politicile educaționale naționale, europene, mondiale – vorbim aici de minister, inspectorate, etc.)
• la nivel intermediar (procesul de management are loc la nivelul instituției de învățământ și se are în vedere managerul educațional al instituției școlare- directorul școlii)
• la nivel microstructural (procesul de management se realizează la nivelul clasei de elevi și se are în vedere managerul educațional al clasei de elevi- profesorul).

b) Rolul inteligenței artificiale în procesele de management educațional (cu accent pe nivelul micostructural)

Neha (2020) susține că începuturile inteligenței artificiale se regăsesc în cercetările științifice privind informatica ale lui Dartmouth din 1956, iar această tehnologie a fost aplicată în educație în ultimii 20 de ani, în prezent având o evoluție rapidă și reușind să acopere arii și domenii diverse (fizică, programare, învățare automată, îndrumare, etc.) ceea ce a favorizat crearea unor medii de învățare puternice pentru elevi. În acest sens, Neha subliniază faptul că inteligența artificială joacă un rol important în educație, astfel:

1. inteligența artificială poate automatiza activitățile de bază în educație, cum ar fi notarea.
2. elevii ar putea primi sprijin suplimentar de la tutorii inteligenței artificiale
3. programele bazate pe inteligență artificială pot oferi elevilor și educatorilor feedback util.
4. inteligența artificială ar putea schimba rolul profesorilor.
5. datele bazate pe inteligența artificială pot schimba modul în care școlile găsesc, predau și sprijină elevii.

De asemenea, Owoeye, Sheidu, John, Ayodele, & Ajayi (2023) consideră că inteligența artificială are o utilizare semnificativă în procesul de proiectare și dezvoltare a unui curriculum școlar, permițând dezvoltarea unui nou conținut de învățare și o nouă perspectivă de programare a lecțiilor. Astfel, autorul evidențiază o serie de exemple ale aplicării inteligenței artificiale în educație care au avut un impact pozitiv asupra rezultatelor învățării, personalizarea instruirii, eficientizarea proceselor administrative în educație, precum:

• sistemul de conversație Pounce (facilitează tranziția elevilor către facultate)
• platforma de învățare adaptivă Carnegie (are în vedere disciplina- matematică; analizează performanța elevilor, oferă feedback și îndrumări personalizate)
• platforma de învățare continuă IBM Watson- Intelligent Play and Learning pentru îmbunătățirea vocabularului în copilăria timpurie
• tehnologia de învățare adaptivă Knewton (curriculum personalizat prin înțelegerea diferitelor dimensiuni ale experienței de învățare: implicare, frustrare, competență, plictiseală- măsurate prin timpul petrecut pe modulele de învățare, ratele de eroare, etc.)
• platforma EdX de notare automată a eseurilor (economisește timp pentru instructori, oferă feedback în timp util studenților în vederea îmbunătățirii abilităților de scriere).

Deși, inteligența artificială prezintă un potențial uriaș în managementul educațional, date fiind toate aceste beneficii enumerate anterior, utilizarea acestei tehnologii implică o serie de preocupări, provocări cărora actorii din educație trebuie să le facă față.

Suharyat & Lusiana (2023) subliniază unele dintre impacturile negative ale utilizării inteligenței artificiale în managementul educațional:
1. dependența de tehnologie: pierderea interacțiunii umane, a flexibilității în fața schimbărilor neașteptate în cazul în care inteligența artificială este singura metodă de predare/evaluare.
2. erori în evaluare (inteligența artificială se bazează pe algoritmi): ce pot conduce la scăderea validității și fiabilității tuturor sistemelor utilizate în educație.
3. decalajul digital: accesul la tehnologie nu este echitabil, date fiind condițiile din zonele vulnerabile, expuse unui nivel ridicat de sărăcie.
4. orientări etice în luarea deciziilor de către inteligența artificială.
5. înlocuirea rolului profesorului: o utilizare excesivă poate conduce la o reducere a rolului profesorului, fapt pentru care este esențial în a se menține laturile emoționale și sociale (destul de complexe) ale acestui cadru de învățare.

Unesco suliniază faptul că profesorii au un rol primordial în această eră a inteligenței artificiale, fiind facilitatori ai învățării, însă date fiind riscurile asociate utilizării unor instrumente ale AI (expunere la informații false sau părtinitoare, erori ale chatbot-urilor- programe sau o forme de inteligență artificială care desfășoară conversații prin diferite metode precum analiză sau text- Oxford Languages) profesorii au nevoie de îndrumare și instruire pentru a face față acestor provocări.

În vederea menținerii unui echilibru între rolul oamenilor din educație și cel al tehnologiei inteligenței artificiale, respectiv pentru gestionarea provocărilor aduse de utilizarea AI, Suharyat & Lusiana (2023) conchid în cadrul articolului lor o serie de pași care ar putea fi luați în considerare în managementul educațional, precum:

• dezvoltarea de politici și linii directoare generale clare/ferme privind utilizarea AI în educație. În aces sens, UNESCO susține că se angajează să sprijine statele membre pentru a valorifica potențialul tehnologiilor IA, asigurându-se totodată că aplicarea acesteia în contexte educaționale este ghidată de principiile de bază ale incluziunii și echității.
• instruirea și dezvoltarea abilităților de utilizarea a AI în rândul profesorilor și a personalului din educație.
• monitorizarea și evaluarea constantă a utilizării AI în procesele educaționale (performanța elevilor, satisfacția utilizatorilor, eficacitatea implementării instrumentelor AI).
• confidențialitatea și securitatea datelor.
• integrarea inteligenței artificiale cu interacțiunea umană: interacțiunea umană profundă rămâne o parte importantă a procesului educațional eficient.

Așadar, putem spune că inteligența artificială are potențialul unui mind-set (a unui mod de gândire) revoluționar în care este gestionat și livrat procesul de educație. Cu toate acestea, este esențial să se abordeze cu atenție aspectele etice, transparența și pregătirea personalului pentru a maximiza beneficiile și pentru a minimiza riscurile asociate cu utilizarea acestor tehnologii în domeniul educațional.

Concluzii

Inteligența artificială remodelează în mod constant modul în care trăim, modul în care ne realizăm sarcinile de muncă, reconfigurând tot ceea ce știam până în prezent și punându-ne în fața unor noi provocări de învățare și adaptare, solicitându-ne practic programarea unui mind-set (a unui mod de gândire) divergent.

Beneficiile utilizării inteligenței artificiale în procesele de management educațional sunt incontestabile, date fiind numeroase rezultate pozitive identificate în cadrul acestui articol: automatizare procese administrative, învățare personalizată, feedback și evaluare automate, analiză predictivă și planificare strategică, etc. Cu toate acestea, provocările aduse de tehnologia inteligenței artificiale nu sunt puține și nu trebuie tratate cu superficialitate. Este important ca decidenții și practicienii din domeniul educațional să abordeze aceste aspecte cu atenție și să dezvolte politici și practici responsabile pentru utilizarea inteligentei artificiale în educație.

Observând tendințele tehnologiei pe piața forței de muncă putem spune că din ce în ce mai multe firme adoptă tehnologii de învățare automată, punând foarte mult accent pe educația STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică) a tinerilor, care le permite o dezvoltare a abilităților de gândire critică și rezolvare de probleme. Mai mult de cât atât, în prezent în sistemul educațional sunt tineri elevi care aparțin generațiilor Z și alpha și pentru care tehnologia nu este doar un simplu instrument, ci mai degrabă o parte a existenței lor. Prin prisma acestor considerente, este subliniată necesitatea includerii inteligenței artificiale în educație într-un mod optim și benefic pentru elevi, astfel încât tinerii elevi de astăzi să fie pregătiți pentru a face față provocărilor aferente vieții de adult.

Referințe bibliografice

Academia Română, Institutul de Lingvistică. (2009). Dexonline. Preluat de pe dexonline.ro/sursa/dex09: dexonline.ro/sursa/dex09
Igbokwe, I. (2023). Application of Artificial Intelligence (AI) in Educational Management. International Journal of Scientific and Research Publications (IJSRP), 13(3), 300-307. doi:10.29322/IJSRP.13.03.2023.p13536
Mincă, D. G., Popescu, A., & Ţereanu, C. (n.a). Introducere în management.
Neha, K. (2020, September). Role of Artificial Intelligence in Education. Alochana Chakra Journal, IX(IX), 305-308. Preluat de pe www.researchgate.net/publication/351082272_Role_of_Artificial_Intelligence_in_Education
Owoeye, F., Sheidu, A., John, A., Ayodele, O., & Ajayi, E. (2023). The Role of Artificial Intelligence in Curriculum Development and Management. Journal of Digital Innovations & Contemporary Research in Science, Engineering & Technology, 11(2), 37-46. doi:x.doi.org/10.22624/AIMS/DIGITAL/V11N2P4
Stan, N. (2010). Introducere în managementul educațional.
Suharyat, Y., & Lusiana. (2023). Artificial Intelligent: Positive And Negative Role in Education Management. Tha Ananual International Conference on Education-Proceedings, 1, 349-357. Preluat de pe file:///C:/Users/User/Downloads/35.+Yayat+S.pdf
UNESCO . (2021). Understanding the impact of artificial intelligence on skills development. Paris: Unesco.