În contextul actual educațional, al unei tehnologii avansate, cuvintele-cheie care caracterizează relevanța și eficiența utilizării resurselor educaționale digitale, sunt echilibru și discernământ. Fără echilibru și discernământ în utilizare, tehnologia creează dependență și s-a dovedit că aceasta este mai puternică decât adicția de alcool sau tutun. Astfel că se poate discuta despre aspecte pozitive versus aspecte negative ale tehnologiei și, implicit, ale resurselor digitale. În spatele acestora este profesorul care accesibilizează limbajul tehnologiei vorbind pe înțelesul copiilor, ghidându-i spre performanță.
Resursele educaționale digitale constituie puncte de sprijin și repere într-un proces didactic modern, dinamic, centrat pe elev. Ele transformă fundamental modul în care interacționezi cu materia, cu elevii și cu procesul de învățare în sine.
Interactive și atractive, spre deosebire de manualul static, RED permit elevilor să interacționeze direct cu conținutul – să gliseze, să tragă, să rezolve exerciții cu feedback imediat. Această interactivitate transformă învățarea dintr-un proces pasiv într-unul activ și captivant. Un exemplu concret este chiar resursa Genially, care permite elevilor să-și verifice cunoștințele, spre exemplu, în primul capitol al modulului I, noțiunile despre lexic, într-un mod ludic și antrenant. Inserez aici linkul pentru un exemplu concret, relevant, eficient: view.genially.com/6874c503bb673855203dcc0b/interactive-content-lexicul-verificarea-cunostintelor.
Datorită diversității și accesibilității, resursele educaționale digitale creează o paletă largă: de la înregistrări audio cu recitări expresive, la imagini, hărți conceptuale interactive sau simulări. Această diversitate îmbogățește experiența didactică și se adaptează stilurilor diferite de învățare ale elevilor, fiind deopotrivă utile și cadrelor didactice care doresc să diversifice instrumentele de învățare și să evite monotonia procesului instructiv-educativ.
Motivație și relevanță
Elevii de astăzi sunt „nativi digitali”. Utilizarea tehnologiei în clasă face lecțiile mai relevante pentru ei și, implicit, îi motivează intern spre a învăța. Așa cum se întâmplă cu multe resurse digitale, integrarea lor în lecții și utilizarea cu echilibru și discernământ transformă exercițiile tradiționale în provocări interesante. O multitudine de activități interesante și atractive implică elevii ,,nativi digital” în procesul didactic . Conturând în câteva succinte caracteristici profilul ,,nativilor digitali”, în opoziție cu ,,imigranții în domeniul tehnologiei”, primii se dovedesc a fi mai puțin răbdători, cu un bioritm personal aparte, sintaxă mentală simplistă, nivelul și modul de procesare a informației – rapide și superficiale – capacitatea de organizare a informației, toate fiind diferite și fără profunzime la nativii digitali, spre deosebire de categoria imigranților întru ale tehnologiei. Memoria de lucru a nativilor este limitată, grila de lectură doar schițată vizând în special lectura imaginilor, apetit pentru cunoașterea imediată. Nativii digitali au preferințe pentru textele multimodale, cât mai multe imagini, text succint, realități augmentate astfel încât locuiesc mai multe spații virtuale concomitent – spun studiile de specialitate.
Câteva exemple concrete de utilizare echilibrată a resurselor digitale în diferite tipuri de lecții și activități în cadrul orei de limba și literatura română:
1. Lecții de dobândire de noi cunoștințe (Ex: Lecția introductivă despre viața și opera lui Mihai Eminescu, nivel clasa a-VII-a)
learningapps.org/37127856
Prezentare interactivă: Se utilizează o prezentare realizată în Genially sau Prezi, care să includă nu doar text și imagini, ci fragmente audio cu poezii recitate de actori celebri, scurte documentare video despre viața poetului sau chiar tururi virtuale ale locurilor în care s-a născut, a copilărit sau pe unde a trecut poetul (Ipotești, Bojdeuca lui Creangă, Casa Memorială Ioan Slavici din Șiria, județul Arad etc.)
Hărți conceptuale interactive: Pentru a sintetiza informațiile despre operele și temele eminesciene, se pot folosi MindMeister pentru a crea hărți mentale colaborative, unde elevii să își adauge idei și conexiuni. Am utilizat cu succes softul educațional Eminescu 2000- Opera completă cu proiecții absolut minunate din pădurea Baisa, lacul cu nuferi din preajma Ipoteștiului, imagini din Casa Memorială Ipotești, portrete ale Veronicăi Micle, ale membrilor familiei poetului și ale prietenilor și apropiaților acestuia: Ion Creangă, Ioan Slavici, Iosif Vulcan, Aron Pumnu, T. Maiorescu etc.
Exerciții lacunare și de asociere: Resurse de pe digitaledu.ro (exercițiu cu text lacunar despre Eminescu) sunt excelente pentru a verifica înțelegerea informațiilor cheie într-un mod structurat și cu feedback imediat precum: learningapps.org/37127856
2. Lecții de consolidare și sistematizare (Ex: Figuri de stil, Substantivul, Pronumele, Modurile și timpurile verbale)
learningapps.org/39317940
Jocuri educative: Sunt potrivite Kahoot! sau Quiz pentru a organiza quiz-uri interactive despre conjugări, moduri și timpuri verbale, transformând exercițiile de gramatică într-o competiție activă și motivantă. learningapps.org/41344729
Fișe de lucru interactive: Pe platforme precum Learningapps sau Wordwall, se pot crea sau folosi fișe de lucru unde elevii vor completa direct, trage și plasa elemente, beneficiind de autoevaluare.
Crearea de scenarii: Elevii ar putea crea scurte povești sau dialoguri, folosind un instrument de storytelling digital (ex: Storybird sau Pixton pentru benzi desenate), în care să aplice corect diverse timpuri și moduri verbale, demonstrând înțelegerea practică a noțiunilor. Tot aici am utilizat cu succes exerciții pentru comprehensiunea basmelor, fie prin ordonarea ideilor logic și cronologic, fie prin quiz cu întrebări util la evaluare, în final de capitol. Inserez linkuri spre resurse: learningapps.org/40969824, learningapps.org/display?v=pmfhsu1a525
3. Lecții de recapitulare și evaluare
Chestionarele formative în Google Forms sau Microsoft Forms sunt utile pentru a crea verificări rapide, cu întrebări diverse ( itemi cu alegere multiplă și duală, răspuns scurt, minieseu) pentru a verifica înțelegerea elementelor esențiale (autori, opere, curente literare, noțiuni de fonetică și gramatică).
Capsule video create de elevi: Elevii ar putea lucra în grupuri pentru a crea scurte capsule video (folosind Canva, CapCut sau chiar telefonul mobil) despre un autor sau o operă interbelică, prezentând informațiile într-un mod creativ și concis. Aceasta nu este doar o metodă de evaluare, ci una de dezvoltare a competențelor de prezentare și sinteză. Un exemplu creat de colega mea imi pare potrivit pentru exemplificare: drive.google.com/file/d/1vSRt1paVtaKzscjIiOgBOsRBHFD5nvfw/view
4. Activități de dezvoltare a creativității și expresivității precum ateliere de scriere creativă și cercuri de lectură
Instrumente pentru creație de poveste: obișnuiesc să încurajez elevii să folosească aplicații precum Story Creator sau Book Creator pentru a-și scrie și ilustra propriile povești, exersând elementele narative și vocabularul. De asemenea am utilizat aplicația Padlet pentru activități creative și totodată colaborative realizate în cadrul proiectelor eTwinning.
padlet.com/garofitadocolin/the-bridge-built-with-fairy-tales-f13391qt5i14uo9h
Așadar, resursele educaționale digitale utilizate cu discernământ și echilibrat, sub supraveghere atentă și incluse în scenariul didactic, sunt o necesitate în contextul educațional actual. Ele îmi permit să fiu un facilitator modern și în temă al învățării, oferind elevilor instrumentele și contextul necesare pentru a deveni exploratori activi, creativi și, mai ales, critici ai universului limbii și literaturii române prin instrumente digitale. Prin ele educația se transformă devenind mai relevantă, accesibilă și, mai presus de toate, captivantă.
Resurse suplimentare
https://digitaledu.ro/
https://pedagogie-digitala.ro/