Așa cum pentru o activitate fizică este nevoie de o încălzire și o pregătire a corpului pentru sarcina ce urmează, și în cazul cititului e nevoie de o pregătire a minții pentru a citi, pentru a înțelege cât mai bine textul citit. De altfel, în contextul civilizației și culturii de astăzi, contactul cu textul literar nu mai este pentru lector o întâlnire nepremeditată; el este – după cum afirmă Paul Cornea în „Introducere în teoria lecturii” – „mai totdeauna mediat de opinii, impresii, puncte de vedere sugerate de ceilalţi ori induse prin observarea nemijlocită a ambalajului (titlu, coperta, semnalmente de gen etc.) şi a vecinătăţilor (locul textului în raport cu altele)”. În opinia aceluiași autor, prelectura deţine câteva aspecte principale, începând cu informaţiile indirecte ce pot fi grupate sub denumirea de „rumoare” şi continuând cu informaţiile direct induse de cititor din examenul „ambalajului, vecinătăţilor, titlului, discursului de escortă”.
Importanța prelecturii a fost subliniată de mulți cercetători, arătându-se, în general, că prin activitățile de pre-lectură elevii fac trimitere la cunoștințele lor anterioare, realizează conexiuni, îi ajută să interacționeze cu porțiuni ale textului, să practice strategii cum ar fi secvențierea și estimarea, să identifice cuvinte noi, provocatoare și să anticipeze sensul textului.
Mijloacele de care profesorul se poate folosi în această etapă sunt numeroase: explorarea spaţiului de coduri ale perceperii senzoriale a copilului: vizuale, auditive, tactile, olfactive, gustative; explicarea elementelor necunoscute sau dificile ale textului literar; fabricarea unui text-filtru pentru a-i orienta pe elevi spre textul autentic. Un astfel de text-filtru îl poate constitui, de pildă, recenzia, întrucât ea reprezintă o sistematizare şi articulare a impresiilor de lectură, dar şi o modalitate de a împărtăşi aceste impresii de lectură.
Aplicaţia practică – pe care o vom prezenta şi care utilizează ca suport romanul Exuvii, de Simona Popescu, din cadrul temei Adolescența de la clasa a IX-a – reprezintă, din punctul meu de vedere, o încercare de facilitare a înțelegerii textului prin intermediul unei strategii de pre-lectură: „Ghidul” de anticipare: Recenzia. Am ales aplicarea acestei strategii la romanul Simonei Popescu din următorul considerent: aparent pare prin tematică (a copilăriei și a adolescenței) un text ușor, însă limbajul utilizat de autoare e unul destul de pretenţios, de multe ori lectura necesitând intermedierea dicţionarului explicativ. Pe de altă parte, aglomerarea de senzaţii, gânduri, sentimente, idei, impresii, pasiuni de uz personal și lipsa acțiunii și a unui conflict, îngreunează și mai mult înțelegerea textului. Cele două recenzii pe care le-am ales au avut nu doar rolul de a informa, ci mai ales de a-i convinge pe elevi că romanul merită citit.
Procedura de lucru este cât se poate de simplă:
Pasul 1: am împărțit elevilor două recenzii:
Recenzia 1: „Prin puterea afirmaţiei, a cuvântului, Simona Popescu ne cheamă să descoperim şi să (ne)redescoperim identitatea prin crezul în valorile simple. Reîntoarcerea spre copilărie este exerciţiul, nu numai al reconstituirii trecutului, ci şi cel care ne reîncarcă cu energie şi ne sporeşte simţul creativităţii. Maturitatea noastră coexistă cu sentimentul şi conştiinţa copilului din noi, fără de care baza interioară s-ar sprijini pe pilonii nesiguranţei. De asemeni, prin “Exuvii” se creează întregi ideologii în jurul aspectelor specifice vârstelor care, descoperite, trăite şi analizate, pot fi recompuse oricând în cufărul memoriei. Momentele primelor prietenii, prima pagină de jurnal scrisă in linii timide şi oneste, primele conflicte interiorizante, primele secrete şi strategii de supravieţuire, ingenuitatea, nepăsarea infantilă, imprevizibilul evenimentelor, precum şi prima carte răsfoită cu entuziasm, toate traduc intenţia unei nevoi a sinelui de revenire la modelul natural de existenţă. Resortul interior la 5, la 15, la 18 sau la 28 de ani se pliază în funcţie de realităţile conjuncturale întrucât omul simte nevoia acută de adaptare continuă pentru îndeplinirea echilibrului.
Apelând la dedublare, Simona Popescu încearcă un dialog al ego-urilor, făcând abstracţie de contradicţiile dintre vârste şi demontează principiile actuale dezolante care ne guvernează. Autoarea ne propune un mod de gândire care ne aruncă în sfera inocenţei. Problematizarea trecerii timpului clarifică în final împletirea trecutului cu prezentul şi viitorul (coordonate interdependente) şi modul în care efectele acesteia se reflectă în viziunea cititorului. Exuviile se “colecţionează” doar prin conştientizarea tuturor complexelor vârstelor.” (scrieliber.ro/2012/09/11/exuvii-sau-colectie-de-amintiri/)
Recenzia 2: „Paradoxul cărții este că, deși nu există personaje puternic conturate, există totuși vocea personajului narator care are atâta sinceritate în a se descoperi, încât vei avea impresia în scurt timp că parcurgi un scenariu care îți este cunoscut. Puterea acestui scenariu te va atrage spre el. Relatarea vieții în amănuntul cel mai banal este însă surpriza. Detaliile copilăriei, ale adolescenței, ale tinereții îți oferă spectacolul micilor evenimente, ale bucuriilor sau ale tristeților de orice fel, chiar și ale micilor procese de conștiință pe care cu toții le trăim. Jocul în stradă, uitatul pe furiș în șifonierul mamei, primul fard pe obrazul de copil, primele lovituri, primele prietenii, pariurile puse pe o cordeluță, monștrii din perdea. Aceste detalii care construiesc fiecare etapă a vieții, iar farmecul constă exact în acest lucru: în a vedea cum ai devenit omul mare care ești acum, universul care ești, trecând în revistă etapele pe care le-ai parcurs. Însă această revizuire nu se face oricum, ci amintind elementele de culise. Culisele unei vieți normale, care a îmbrăcat, treptat, hainele vârstelor. Exuvii va scoate din cufăr tot ce anii au ascuns, tot ce nici măcar tu nu mai știi că ai pus deoparte, cândva, dezbrăcându-te de ce ai fost și devenind ceea ce ești.”
(apachiteistefania.wordpress.com/2013/03/04/excurs-prin-etapele-varstei-exuvii-de-simona-popescu/)
Pasul 2: Elevii au lecturat individual cele două texte și au realizat rezumarea lor.
Pasul 3: Elevii răspund la întrebările:
- Ce puteţi spune despre această operă judecând după recenziile citite?
- Apreciați valoarea unei cărți pe baza gustului personal sau a recomandărilor criticilor ori a prietenilor?
- Găsiţi minim două argumente în cele două recenzii pentru a începe lectura operei.
Pasul 4: constă în discuţia colectivă pe marginea răspunsurilor elevilor.
În opinia lor, cartea Simonei Popescu este o confesiune făcută la persoana întâi, oferind o posibilitate de redescoperire a copilăriei și adolescenței, o regăsire a experiențelor vârstelor trecute. Citind cele două recenzii, au descoperit că fiecare etapă a vieții (copilăria, adolescența) nu sunt trecute fugitiv în revistă, ci sunt retrăite și analizate, cu toate elementele lor de culise. I-a atras în mod deosebit intenția autoarei de a scoate la lumină adevăruri ascunse, taine care să le confirme speranţa că, dincolo de coaja lucrurilor, există o realitate extraordinară ce le poate schimba existenţa preponderent banală, obișnuită.
Răspunzând la a doua întrebare, elevii au recunoscut că apreciază valoarea unei cărți pe baza gustului personal sau a recomandărilor prietenilor. Citesc articole realizate de către critici literari doar dacă li se cere, dar că pe viitor vor ține cont de acest aspect.
Citind cele două recenzii, elevii au găsit câteva argumente care să-i determine să lectureze romanul, întrucât s-au identificat într-o oarecare măsură cu naratoarea:
- Majoritatea s-au regăsit în imaginea copilului mereu în căutare de ceva, căruia îi place să descopere mereu ceva nou, care este mereu în căutare de ceva nou;
- Experiențe similare pe care le-au trăit: momentele primelor prietenii, primele conflicte interiorizante, primele secrete şi strategii de supravieţuire, ingenuitatea, nepăsarea infantilă, imprevizibilul evenimentelor, precum şi prima carte răsfoită cu entuziasm;
- O parte dintre elevi: au avut sau mai au jurnale sau au trăit diferite coșmaruri etc.
Pasul 5: Am încercat să aduc și alte argumente ce ar provoca interesul pentru lectură al elevilor: de la informații legate de roman.
De exemplu: Atunci când o carte ajunge să cunoască cinci ediții, ba chiar fragmente din ea au câştigat un loc în manualele şcolare, se cheamă că are succes de piaţă. Anume, atât specialiştii într-ale literaturii i-au descoperit valori estetice cu bătaie lungă, cât şi cititorii mai mult sau mai puţin profesionişti pot identifica o serie de calităţi care să îi determine să şi-o dorească în biblioteca proprie, până la lecturarea unui mic fragment: „Cum să se înţeleagă fetiţa băieţoasă de la 4 ani cu momîia de la 6 sau cu fetiţa bătăioasă de la 9 ani, tocilara de la 11 cu leneşa de la 16, slăbănoaga de la 15 cu grăsana de la 17, anemica de la 19 cu vitala de la 21, urîta de la 10 cu frumuşica de la 13, visătoarea de la 16 cu proasta de la 15, eleva cu profesoara, fecioara cu femeia…?“
În finalul activității, le-am propus elevilor ca temă pentru acasă tot o strategie de pre-lectură: să formuleze întrebări privind titlurile capitolelor romanului și să încerce posibile răspunsuri.
În loc de concluzie
Am realizat această activitate la o clasă cu un număr de 29 de elevi și după o săptămână au citit romanul un număr de 26 de elevi (cinci elevi au imprumutat-o de la bibliotecă, zece elevi și-au achiziționat-o – considerând că e valoroasă pentru a o avea în bibliotecă și deja au recomandat-o prietenilor lor de aceeași vârstă, iar unsprezece au citit-o în format electronic), cei trei elevi care nu au reușit au promis că o vor lua (sub o formă sau alta) și o vor citi. Dacă acestă strategie de pre-lectură și a dovedit eficiența? Consider că statistica prezentată mai sus constuie răspunsul la această întrebare.
Bibliografie
1. Cornea P., Introducere în teoria lecturii, Editura Polirom, Iași, 1998.
2. Popescu S., Exuvii, Editura Polirom, Iași, 2012
3. Pamfil, A.,Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, 2003.
4. Pamfil, A.,Studii de didactica literaturii, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2006.
5. www.education.state.pa.us/portal/server.pt/community/before-during-after_reading_strategies/7540