Adoptarea tehnologiilor emergente și a Internetului a transformat semnificativ domeniul educațional, atât la nivel global, cât și în contextul local. Această transformare a devenit și mai accentuată odată cu implementarea, fie în totalitate, fie parțială, a sistemelor educaționale digitale. Aceste schimbări au facilitat accesul la o varietate de resurse educaționale, au îmbunătățit colaborarea între elevi și profesori și au permis o adaptare rapidă la cerințele în continuă schimbare ale mediului educațional modern.
Digitalizarea oferă în plus câteva puncte de pornire pentru analiza și evaluarea automată a proceselor de învățare (apoi digitalizate) și îmbunătățirea acestora. Prin intermediul metodelor de învățare a analizelor, algoritmii pot prelua din ce în ce mai mult controlul și manipularea proceselor de învățare.
Adaptarea sistemului de educație și formare la evoluția tehnologică reprezintă un proces complex, necesar pentru pregătirea și perfecționarea resurselor umane și element esențial al dezvoltării, modernizării și inovării societății. Utilizarea noilor tehnologii digitale este calea directă pentru a face școala mai atractivă pentru elevi, mai adaptată nevoilor și stilului lor de viață, mai eficientă în a dezvolta competențe, generând educație pe tot parcursul vieții.
În prezent, este din ce în ce mai evident impactul transformării digitale asupra societății și a pieței muncii, precum și asupra sistemelor de educație și formare. Din această perspectivă, transformarea digitală în educație este determinată de progresele în materie de conectivitate, utilizarea pe scară largă a dispozitivelor și a aplicațiilor digitale, nevoia de flexibilitate individuală și cererea acută de competențe digitale.
În ceea ce privește timpul petrecut efectiv în fața ecranelor de tipul telefon, tabletă, laptop, studiile au constatat că elevii ce au vârste cuprinse între 13 și 18 ani folosesc aceste dispozitive, în medie, între 5 și 6 ore pe zi. Acest număr de ore se referă la folosirea televizorului, navigarea pe internet, vizionarea videoclipurior sau alte activități de tip media și nu include timpul pe care copiii îl petrec în fața unui astfel de dispozitiv în scopul realizării temelor și a proiectelor pentru școală.
Conform cercetărilor sociologice, copiii ce au vârste cuprinse între 9 și 13 ani se expun, în medie, până la 4 ore și 30 de minute, iar cei cu vârste mai mici de 9 ani – 3- 4 ore, zilnic. Astfel, aproape automat, timpul de ecran va crește substanțial odată cu introducerea orelor de școală și a temelor/proiectelor de studiu în sistem digital. Sfatul specialiștilor pentru cadre didactice și părinți este ca timpul petrecut de elevi în mediul virtual să fie organizat, ținând cont de câteva elemente:
- Nevoile diferite de învățare;
- Timpul optim de expunere la ecran în funcție de vârsta copiilor;
- Programa școlară și programa de examen;
- Nevoia de socializare;
- Nivelul de digitalizare.
În munca cu elevii, am îmbinat în mod cât mai riguros cerinţele planificării cu nevoile şi cu posibilităţile acestora pe care o coordonez la Școala Gimnazială Nr. 3 Lupeni. Din 11 martie 2020, datorită implementării stării de urgență, prin care atât cadrele didactice, cât și preșcolarii au fost nevoiți să rămână la domiciliu, activitățile au fost gândite a fi susținute online, utilizând platforma G Suite for Education pentru conferințe în combinație cu platformele educative Wordwall, Kinderpedia, Kahoot, Socrative, Quizziz.
Anul 2023 va reprezenta o ascensiune în digitalizarea sistemului educațional din România. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unitățile de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică, inclusiv cele care funcționează în cadrul instituțiilor de învățământ superior, precum și cluburile sportive, palatele copiilor, centrele județene de asistență psihopedagogică vor fi dotate cu echipamente TIC, mobilier, materiale și softuri educaționale și sportive.
Un rol esențial în aceste proiecte îl au platformele de e-learning ce devin din ce în ce mai importante în domeniul educației, în contextul unei lumi într-o continuă evoluție digitală. Acestea s-au transformat într-o bază fundamentală pentru a oferi studenților și elevilor oportunități de învățare modernizate, flexibile, confortabile și accesibile, așa cum sunt cerute de instituțiile de învățământ.
Materialele didactice create prin intermediul acestor platforme se pot accesa de pe tablă interactivă, sistem hibrid, laptop, tabletă, PC, TV si telefon. Lecțiile, cursurile, testele sau chestionarele create pot fi previzualizate înainte de publicare, exact pe tipul de dispozitiv pe care va fi accesat de către cursanți și se adaptează automat dimensiunii ecranului de pe care este accesat.
Un avantaj semnificativ al folosirii platformelor de învățare online este posibilitatea pe care o oferă educatorilor de a personaliza strategiile de instruire pentru a răspunde cerințelor specifice ale elevilor. Având în vedere diversitatea culturală și varietatea nivelurilor de cunoaștere ale elevilor, profesorii pot ajusta metoda și intensitatea instruirii individualizat. Mai mult, flexibilitatea inerentă a acestor platforme permite profesorilor și utilizatorilor să dezvolte sau să colaboreze la proiecte, fără a fi limitați de locația geografică.