Proiectul de față l-am derulat în anul școlar 2019-2020. în urma absolvirii unui curs de formare interesant și de impact atât pentru profesori, cât și pentru elevi. Astfel, am avut la dispoziție câteva luni în care, pe etape, am propus lecții și am introdus secvențe didactice care au avut ca scop dezvoltarea competenței de literație și obișnuirea elevilor cu metode de predare/ învățare/ evaluare cu totul inedite pentru ei. Desigur, articolul de față nu conține secvențe video și fotografii ce justifică felul în care am parcurs toți pașii tocmai din motive care țin de exigențele scrierii și publicării unei astfel de lucrări.
Identificarea problemei: În cei 19 ani de activitatea la catedră am constatat faptul că, în ciuda aparentei simplități, elevii nu știu să alcătuiască în mod corect un rezumat al unui text citit (fie literar, fie nonliterar). De aici am dedus mai multe dificultăți cu care se confruntă sau aspecte negative în procesul de predare-învățare:
– elevii nu citesc integral textul decât dacă sunt solicitați să o facă cu voce tare;
– aceștia nu acordă importanță cuvintelor noi, sensurilor acestora;
– de aici apare în mod inevitabil neînțelegerea textului și, implicit, dificultatea rezumării celor citite.
Întrebări:
• Cum aș putea îmbunătăți proiectarea lecțiilor dedicate citirii, înțelegerii și rezumării unui text?
• Cum aș putea să îi ajut mai bine ”să descifreze” un text la prima vedere, în vederea alcătuirii corecte a rezumatului?
• Cum să îi determin să înțeleagă faptul că lectura atentă, înțelegerea celor citite și rezumarea reprezintă o bază a învățării eficiente, dar mai ales primi pași în dezvoltarea competențelor de literație?
Definirea soluției
În scopul dezvoltării competențelor de literație și a unei învățări eficiente elevii trebuie să dovedească faptul că stăpânesc tehnica rezumării aplicabilă oricărui tip de text (literar sau/și nonliterar). Pentru însușirea temeinică a acestei tehnici, consider că e necesar ca în cadrul orelor de limba și literatură română chiar la clasele de liceu (clasa a X-a , mai exact) să parcurg împreună cu elevii anumiți pași în învățare în vederea atingerii obiectivului cercetării – rezumarea corectă conform unor repere teoretice ca dovadă a înțelegerii celor citite-; înțelegând ceea ce citesc, ei vor învăța mai repede și mai ușor anumite conținuturi, vor rezuma corect texte narative mai ample (roman, nuvelă) și, astfel își vor dezvolta competențe de literație. Învățați să surprindă esența celor parcurse prin lectură, ideile principale , aceștia vor practica, în timp, cu ușurință, și alte forme de scriere despre texte (eseul liber, eseul structurat) necesare și promovării examenelor naționale. Astfel că la clasa a X-a voi dedica 1, 2 ore pentru predarea rezumatului ca element teoretic, utilizând strategii nou învățate în cadrul acestui modul: LINK sau ghidul de anticipare (primul text de parcurs va fi unul ce conține regulile alcătuirii unui rezumat; cu alte cuvinte, vor face rezumatul unui text teoretic despre ”rezumat”). Textul fiind scurt și de dificultate redusă, nu necesită gândirea cu voce tare, astfel că voi utiliza strategia LINK, în prima parte a orei întâi dedicată acestei teme. După ce voi face împreună cu ei analiza celor scrise, le voi da să lectureze un paragraf ce conține regulile alcătuirii rezumatului, apoi îi voi ruga să le sintetizeze într-un organizator grafic (harta definiției conceptului) pentru a–și fixa clar în minte aceste reguli.
Ulterior, servindu-mă de strategii însușite pe durata cursului de literație am decurs la învățarea și actualizarea de către elevi a unor noțiuni de teorie literară prevăzute în programa în vigoare (gen epic, basm, nuvelă) . În acest scop, am căutat texte autentice de teorie literară care să facă referire la conceptele amintite care au fost citite la clasă (demonstrându-le tehnica gândirii cu voce tare), apoi cerându-le lor să o facă, urmând să extragă cuvinte cheie, idei esențiale, să le organizeze în hărți ale conceptului (primele întocmite de mine, apoi, solicitați să își întocmească singuri astfel de hărți). Treptat, se ajunge și la lectura basmului (Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă), de exemplu, apoi a nuvelei (Moara cu noroc de Ioan Slavici), iar elevii au avut ca sarcini să realizeze în clasă rezumate ale fragmentelor din manual, iar acasă ale textelor literare integrale. La sfârșitul fiecărei săptămâni ei au avut de realizat și un jurnal de învățare pentru a consolida cunoștințele nou asimilate (ce au reținut, cum au procedat pentru a alcătui rezumatele conform reperelor însușite în primele ore).
Aplicarea intervenției
Am aplicat intervenția pe parcursul semestrului I, respectiv din 26 septembrie până în data de 15 noiembrie, 2019, la clasa a X-a E din cadrul Liceului cu Program Sportiv Bistrița. Clasa a X-a D a reprezentat clasa de control. Întrucât, textele literare nu sunt foarte dificil de rezumat, am decis să utilizez în direcția însușirii corecte a tehnicii rezumării texte de teorie literară despre genul epic, respective, nuvelă în cadrul primei unități de învățare, Proza scurtă.
Primele două ore le-am dedicat actualizării conceptului de rezumat, tocmai din cauza faptului că și în clasele de liceu, elevii tratează cu superficialitate citirea și rezumarea unui text. În esență, ei nu surprind esența unui fragment citit, identifică greu sau deloc cuvinte-cheie, nu respectă timpurile verbale specifice rezumării și alte reguli care privesc acest aspect. În acest sens, am utilizat mai întâi metoda LINK, apoi gândirea cu voce tare și modelarea care au presupus parcurgerea unui text de dimensiuni reduse care conținea regulile alcătuirii rezumatului și definirea acestei noțiuni. Alcătuirea corectă a rezumatului unui text fragmentar sau integral este baza înțelegerii lui, deci un exercițiu realizat în vederea dezvoltării competențelor de literație. În acest sens, sarcinile elevilor au fost de a identifica acele cuvinte cuvinte-cheie importante pentru învățarea tehnicii rezumării, apoi de a formula idei principale care conțineau de fapt regulile alcătuirii rezumatului. În etapa de reflecție din ora a doua, elevii au avut de completat o hartă a conceptului pentru a-și consolida cunoștințele necesare întocmirii unui rezumat.
În următoarele ore, utilizând aceeași metodă specifică momentului de dinaintea lecturii – LINK- am reactualizat conceptul de gen epic. Pentru a constata felul în care se implică în lectura unui text în vederea înțelegerii lui, în identificarea cuvintelor cheie, în formularea ideilor principale și, în final în alcătuirea rezumatelor, am utilizat strategia SINELG pe un text de teorie literară despre genul epic (redau mai jos doar un fragment din textul parcurs):
Exemplu 1 I.Genul epic cuprinde totalitatea producțiilor literare care exprima, sub forma de naratiune, idei, sentimente, actiuni ale eroilor unor întâmplări reale sau imaginare. E atat in versuri, cat si in proza, dezvaluind indirect aspecte diverse ale realitatii, intr-o maniera relativ obiectiva, fie la persoana a III-a, fie la persoana I.
Proza este subordonata conceptului de epic”, numind o forma a discursului, oral sau scris, care nu este supus regulilor versificatiei, iar prin extensie termenul denumeste compunerile literare care sunt realizate in conformitate cu alte exigente decat cele ale metrului. in mod traditional, termenul proza” este sinonim cu epic”. (autorii.com/scriitori/sinteze-literare/genul-epic-opera-epica-abordari-teoretice.php)
Aceștia au avut ca sarcini să citească paragrafele indicate de mine și să noteze cu semne specifice natura informațiilor citite (necunoscute, știute, contradictorii, ambigue. Apoi, prin gândirea cu voce tare și modelare, am cerut elevilor să identifice cuvintele-cheie, să formuleze ideile principale și apoi, să alcătuiască rezumatul. Au lucrat pe grupe, fiecare având câte două paragrafe diferite.
În ora a patra, dedicată însușirii acestui concept de teorie literară, după ce au fost extrase ideile principale, au fost realizate rezumatele paragrafelor și comunicate în fața întregii clase de fiecare raportor al grupelor, am aplicat metoda FRAYER pentru a observa modul în care ei și-au însușit trăsăturile definitorii ale acestui gen și cele pe care le poate avea și alt gen literar, cu exemple și nonexemple. Ca extensie a celor 4 ore dedicate genului epic, elevii au avut de completat jurnalul de învățare și o hartă conceptuală.
Pe parcursul orelor dedicate studiului basmului cult la clasa experimentală am utilizat aceleași metode de predare, constatând un aspect îmbucurător: elevii mă întrebau la începutul orei daca mai folosim și astăzi o metodă nouă sau una dintre cele exersate în orele trecute, iar apoi manifestau satisfacție personală dacă reușeau să emită idei esențiale dintr-un paragraf, să identifice cuvinte cheie, să realizeze un rezumat bun al basmului lui Ion Creanga.
În orele care au fost alocate nuvelei, în scopul cercetării mele, am utilizat un alt text de teorie literară despre nuvelă, nuvelă psihologică și realism. Fiind vorba despre un text amplu (7 paragrafe) de dificultate medie, am considerat că va fi mai ușor de înțeles de elevi prin intermediul unei strategii de învățare prin cooperare – predarea reciprocă. Astfel, elevii au fost familiarizați cu noțiunea de nuvelă tot prin metoda LINK, apelând la cunoștințele anterioare, însă conceptul nu le-a fost atât de familiar cum au fost genul epic sau basmul, motiv pentru care aspectele pe care le-au știut au fost puține. Apoi, le-am comunicat faptul că vom afla mai multe informații despre nuvelă, mai ales despre cea psihologică, ce conține elemente de realism și aplicând o metodă numită predarea reciprocă. Au fost organizați în grupe de câte patru elevi, textul împărțit în paragrafe, iar eu, ca profesor am prezentat, prin modelare, felul în care vor aborda/ citi textul. Mai jos este reprodus doar un fragment din textul-suport folosit:
Exemplul 2: Nuvela este o specie a genului epic în proză, cu un singur fir narativ, urmărind un conflict unic, concentrat. Personajele nu sunt numeroase, fiind caracterizate succint, în funcție de contribuția lor la desfășurarea acțiunii. Nuvela prezintă fapte într-un singur conflict, cu o intrigă riguros construită, accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului decât pe acțiune. Este o narațiune în proză, mai scurtă decât un roman și mai lungă decât o povestire. Conține de obicei puține personaje care sunt însă construite pe câteva linii principale. Ea are o narațiune ceva mai concentrată, personaje mai puține, drama mai puțin complicată decât la un roman. (ro.wikipedia.org/wiki/Nuvel%C4%83)
Elevii au lucrat timp de două ore pe celelalte paragrafe, schimbând rolurile, prin rotație și notând rezumatul fiecărui paragraf. Ceea ce am constatat a fost faptul că elevii s-au descurcat mai greu, au înțeles mai greu cele citite, s-au poticnit la întrebări, dar și la clarificări și predicțiile au fost mai mult infirmate, decât confirmate. Rezumatele însă au fost alcătuite și consemnate relative corect, eu intervenind puțin, mai ales cu întrebări ajutătoare, ghidaj și corectarea exprimării.
Am încheiat această minicercetare cu un chestionar aplicat clasei experimentale și cu un jurnal de învățare care va avea 4 întrebări: 1. Notează 3 trăsături ale nuvelei. 2. Notează 3 trăsături ale nuvelei psihologice.3. Notează 3 trăsături specific realiste care pot apărea în nuvele. 4. Scrie alte două tipuri de nuvele pe care le-ai reținut din clasificarea citită/învățată. De asemenea, lucrarea scrisă semestrială va fi o altă metodă de evaluare a întregii unități de învățare care va confirma sau infirma dacă această intervenție a avut totuși rezultatul așteptat în ceea ce privește dezvoltarea competențelor de literație la disciplina limba și literatura română.