Pagină de jurnal: Activitatea unui profesor de matematică în vreme de pandemie

Pe toate canalele de televiziune se vorbește despre noul coronavirus Sars-Cov-2 și se preconizează că va fi o pandemie globală.  În ziua de 9 martie 2020, se anunță oficial că școlile suspendă începând cu data de 11 martie2020. Am rămas acasă în incertitudine și am fost pusă  în situația de a-mi testa reziliența, dezvoltarea emoțională și nu în ultimul rând reacția la vulnerabilitate.

Doamna ministru al educației recomandă profesorilor să țină activități online de susținere emoțională a elevilor, apoi spune că profesorii pot ține cursuri online de recapitulare și aprofundare. Mă așteptam să primim soluții oficiale, unitare pentru toți. Dar nu a fost așa. Am rămas pe cont propriu, să căutăm soluții astfel încât să nu abandonăm elevii, mai ales că disciplina pe care o predau este matematica. Am început căutarea unor platforme educaționale gratuite care să ne avantajeze pe mine cu elevii mei. Toate platformele educaționale erau contracost, școala ar fi trebuit să plătească un domeniu.

Prima soluție găsită a fost  să îmi creez un cont pe platforma de conferințe video Zoom.us, dar am fost nevoită să aștept două zile până să primesc răspuns de activare a contului. Așa că am am creat împreună cu elevii mei de clasa a VI-a și a VIII-a un server al nostru pe ”Discord” pe care să  vorbim și care are suficiente canale pentru  teme,  anunțuri, lecții etc. Am folosit această aplicație deoarece este extrem de cunoscută în rândul elevilor, știu să o folosească și, foarte important, să o instaleze și să o personalizeze. Dar erau și  foarte multe dezavantaje: predarea fiind un act empatic, aveam  nevoie să văd privirile elevilor mei  pentru a constata câtă uimire, neînțelegere sau bucurie stau în ochii lor după o oră de curs. Cel mai bun feedback, nefalsificabil, e acela al interacțiunii vii.

Celorlalți elevi de gimnaziu le-am facilitat folosirea platformei educaționale ”Examenultau.ro” care mi-a trimis ofertă de gratuitate până la sfârșitul lunii martie. Elevii lucrau teste online din platformă și îmi trimiteau screenshot-uri cu rezultatele obținute de ei. Apoi au prelungit această ofertă și pe luna aprilie, iar de această dată am putut să îmi creez clasele  de elevi unde le postam pe zile doar capitolele studiate la clasă cu noțiuni teoretice și teste clasificate pe nivel de dificultate și, în plus aveam posibilitatea să verific activitatea și rezultatele fiecărui elev. Folosirea acestei platforme educaționale avea avantajul că elevii puteau accesa informațiile ori de câte ori aveau nevoie, fără ajutorul părinților sau al unui profesor meditator.

Cu elevii de liceu am creat grupuri pe Facebook, unde primeau fișe de lucru  și îmi trimiteau fotografii cu rezolvările lor pe care eu le evaluam și le trimiteam rezultatele. De asemenea am trimis elevilor materiale video cu lecții înregistrate, linkuri cu teste de rezolvat online din  ”lectiivirtuale” sau create de mine pe ”didactic.ro”, ”LearningApps”, ”Wordwall”  sau în ”Google forms” a căror notare se făcea în timp real.

Între timp am urmărit tutoriale pe Internet, am participat la diverse webinarii pe tema învățării online, am participat la un curs de formare profesională pe această temă și mi-am perfecționat abilitățile de a lucra pe Zoom, am anunțat elevii să își descarce aplicația în device-urile lor  și în data de 23 martie am început să lucrăm pe această platformă de conferințe video la care pot participa până la 100 de persoane, iar câteva dintre funcționalități includ: trimiterea de mesaje și de fișiere de orice tip și screen share-ul, care îi oferă profesorului posibilitatea de a împărtăși cu elevii informații prin urmărirea ecranului laptopului. În aceste lecții foloseam aplicația Open Board pentru a  crea o tablă interactivă pe care să pot nota în timp ce prezentam, de unde puteam încărca documente precum pdf-uri pe care să le expun pe ecran, în timpul întâlnirii online și pe care puteam face adnotări în timp real.

Pașii unei lecții rămân aceiași, însă pe partea de conținut reușim să livrăm mai puțin decât o putem face în sala de clasă. Trebuia să derulez de fiecare dată două pagini de ecran digital ca să verific repede, pe măsură ce predau, chipurile tuturor celor care trebuia nu doar să mă audă și să mă asculte, ci și să scrie și apoi, în următoarea oră să aibă fixate cunoștințele.

Liceul nostru a făcut demersuri pentru a crea o platformă a școlii încă din 10 martie 2020, dar a obținut un domeniu gratuit pe ” G Suite for Education” abia în vacanța de paști. Informaticianul școlii a creat conturi tuturor profesorilor și elevilor urmând ca din 22 aprilie 2020 să lucrăm pe platforma Google Classroom, o clasă virtuală în care profesorul poate trimite documente și nota elevii pe baza unor teme sau teste realizate în Google Forms. De această dată am trecut la întâlnirile video pe Google Meet, o aplicație din suita Google (for Education sau Enterprise) pe care o puteam accesa deoarece acum aveam un cont de organizație. Meet este aplicația Google – o platformă de comunicare instant prin video și chat, unde puteam crea un link de întâlnire, iar elevii participanți trebuia doar să-l acceseze din Classroom sau de pe grupul de WhatsApp, fără să aibă vreun cont, pentru a putea intra în sesiunea online. Meet acceptă până la 100 participanți gratuit și oferă aceleași opțiuni ca și întâlnirea de pe Zoom: comunicare cu participanții cu video, microfon și prin chat, partajarea ecranului, activarea modului silențios pentru anumiți participanți, împărtășirea de alte link-uri prin chat. La aceste ore pe Meet am folosit un flichart whiteboard magnetic și acestea decurgeau ca la școala față în față, dar fără empatie. Catalogul din Google Classroom mi-a permis ca la finalul anului școlar să fac o medie a notelor obținute de elevi și participarea la activități, și bineînțeles, cu acordul părinților am trecut aceste note în catalogul fizic.

Am realizat și activități extrașcolare pe Google Meet, cum ar fi ”Introducere în Reducere, Reutilizare, Reciclare și Harta Reciclării – online”, tururi virtuale prin muzeele din România în săptămâna ”Școala Altfel”, și de ce nu, chiar ședință cu părinții în care am discutat despre activitatea online a copiilor.

A fost un drum lung și anevoios, dar am reușit să atrag la cursurile mele peste 90% dintre elevii claselor la care predau, asta datorită faptului că lucrez la o școală din mediul urban și părinții au creat condiții de învățare online copiilor. Cu restul de 10% am ținut legătura pe grupuri de Messenger sau de WhatsApp create cu toate clasele, dar și cu părinții elevilor la care sunt dirigintă.

Spre sfârșitul anului școlar și în vacanță am studiat tutoriale  cu diverse instrumente web, am urmat mai multe cursuri online pentru a-mi perfecționa activitatea în mediul online și pentru a fi pregătită pentru noul an școlar în orice condiții ar începe. Astfel am reușit să realizez lecții interactive în editorul Livresq și au fost acceptate a fi publicate în biblioteca Livresq, am realizat resurse educaționale deschise folosind și pooplet, thinglink, wordwall, learningapps, kahoot, liveworksheets, resurse pe care le voi putea folosi în anul școlar următor.

După părerea mea, procesul de învățare nu poate să se desfășoare exclusiv online, oricât de evoluate și perfecționate  ar fi platformele educaționale. Învățământul tradițional bazat pe relația directă, față în față, elev – profesor va trebui să fie armonios împletită cu aportul învățării online. Un telefon, o tabletă, un monitor, oricâte informații ar transmite, nu pot transmite și sentimente, trăiri sufletești, nu pot crea convingeri și caractere. Online-ul poate să creeze anumite facilități în modelarea unor fenomene sau  corpuri  greu accesibile direct, dar nu poate să înlocuiască exercițiile directe pentru formarea unor deprinderi practice cum ar de exemplu construcția unui unghi de măsură dată ( am dat un exemplu clar de activitate la care am întâmpinat eu probleme cu unii elevi).

În încheiere, aș putea cita un coleg de-al meu din Godeni cu care sunt întru totul de acord: ”Dacă raportul dintre învățarea online și ce tradițională va fi unul rațional, dacă programele școlare vor fi gândite astfel încât să răspundă nevoilor reale ale elevilor dar și ale societății în general, dacă programele școlare vor fi astfel întocmite încât să fie instrumente eficiente pentru cadrele didactice, dacă statul va face investiții masive în învățământ, ar putea să conducă la creșterea nivelului intelectual și profesional al elevilor. Sunt însă prea mulți de «dacă».”

 

prof. Paula Constantin

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/paula.constantin

Articole asemănătoare