Sunt profesor de limba și literatura română la Școala Gimnazială „Buică Ionescu” din Glodeni din județul Dâmbovița. În anul 2019, școala noastră a obținut un grant de la Comisia Europeană, în cadrul Programului Erasmus+, pentru proiectul de mobilitate în domeniul educației școlare, KA101 „Educație incluzivă – educație pentru viitor”. Proiectul este implementat în perioada 01.08.2020 – 31.07.2020 și are ca scop dezvoltarea competențelor profesionale în domeniul educației incluzive.
Participarea la cursul structurat de formare „Non formal for inclusion – using non formal education methods to foster inclusion”, din cadrul acestui proiect, desfășurat în Grecia, în perioada 01.09. – 07.09.2020, mi-a oferit posibilitatea conștientizării faptului că educația nonformală este foarte importantă și pe placul copiilor, fiind un sprijin real pentru cadrele didactice care doresc incluziunea elevilor care provin din diferite categorii dezavantajate.
Stimularea gândirii critice a elevilor, desfășurarea mai multor activități extrașcolare, dezvoltarea încrederii elevilor cu nevoi speciale prin participarea activă în cadrul tuturor activităților nonformale, crearea unui mediu plăcut care a ajutat la învățarea activă a elevilor, dorința de participare a tuturor elevilor în cadrul jocurilor desfășurate, verificarea conținuturilor predate prin intermediul activităților incluzive, scăderea numărului de conflicte în rândul elevilor sunt câteva dintre aspectele pozitive ale aplicării metodelor și strategiilor de educație incluzivă însușite la cursul la care am participat.
Feedbackul primit de la elevi în urma chestionarelor de satisfacție aplicate mi-a întărit convingerea că aplicarea la clasă a tehnicilor, metodelor și jocurilor de incluziune a avut rezultatul așteptat, iar dorința copiilor de a continua desfășurarea de astfel de activități mă motivează și mă determină să-mi îmbunătățesc permanent procesul didactic și să-l adaptez la clasele de copii la care predau.
Ofer în continuare câteva exemple de activități incluzive ce pot fi desfășurate atât la orele de dirigenție, cât și în orele de specialitate, adaptarea acestora fiind o provocare pentru fiecare profesor în parte.
Câinele și orbul
Elevii se grupează câte doi, unul este câinele, iar celălalt este orbul. Câinele își va conduce stăpânul orb printre obstacolele de pe teren, iar orbul merge, ghidat de câine, cu ochii închiși sau cu o eșarfă legată la ochi. Stăpânul trebuie să aibă încredere și să se lase condus de câinele său.
Pendulul
Elevii se împart în grupe de câte 5-6 și se așează în cercuri mici. Câte un reprezentant de la fiecare grupă va fi ,,pendulul” care va sta în mijlocul cercului, cu ochii închiși și se va lăsa mișcat de către membrii grupului său. Jocul se bazează pe încrederea pe care cel din mijloc trebuie să o aibă în cei din jur, astfel încât pendulul să se miște cât mai repede și să fie în siguranță. Rolurile vor fi schimbate până când toți membrii grupului vor avea rolul de pendul.
Salata de fructe
Se dau trei exemple de fructe (măr, pară, banană). Elevii se așează într-un cerc, primind un nume de fruct: măr, pară, banană. Aceștia sunt așezați pe scaune, iar un elev va rămâne în picioare. El va rosti un fruct „măr”, iar elevii care au acest nume, se ridică și trebuie să ocupe un alt scaun decât cel ocupat anterior. Fructul care a rămas în picioare va rosti un alt nume de fruct, iar jocul se va repeta de mai multe ori.
Steluța identității
Pe o coală de hârtie se desenează un cerc, iar în mijloc fiecare elev își scrie numele. În exteriorul cercului, se trasează mai multe linii de diferite mărimi care reprezintă razele steluței. La capătul fiecărei linii se scrie câte o însușire/ descriere a persoanei respective (elev, harnic, cuminte, ascultător etc.), evidențiindu-se astfel cât mai multe însușiri. Când steluța este gata, elevii trec unii pe la alții și acolo unde sunt identificate însușiri identice, se notează numele tuturor elevilor care au acea însușire.
Portret în grup
Elevii sunt așezați într-un cerc în picioare. Fiecare are în fața sa o coală pe care își notează numele într-un colț. La comanda dată (o bătaie din palme), elevii se vor roti în direcția indicată și vor desena partea corpului sugerată de lider. Elevii vor desena părțile indicate, ale elevului căruia îi aparține portretul. Jocul se continuă până când portretul fiecărui participant este gata. La final se compară portretele obținute cu fiecare elev.
Pătrunde în cerc!
Elevii se așează în cerc, ținându-se de mână. Doi dintre ei vor sta în afara cercului. La comanda liderului ,,Pătrunde în cerc!”, cei doi trebuie să găsească o modalitate de a pătrunde în interiorul acestuia. Nu există reguli asupra modului de a pătrunde în cerc și nici a celorlalți de a-i primi. Fiecare hotărăște modul de intrare/acceptare în interiorul grupului (forță fizică, cuvinte frumoase etc.)
Oglinda
Elevii se împart în 2 grupe, așezați față în față. Pe unul dintre rânduri, toți elevii reprezintă oglinzile, iar pe celălalt rând, copii. La o bătaie din palme, copiii execută diferite mișcări, iar oglinzile le imită. La două bătăi din palme, rolurile se schimbă: oglinzile devin copii, iar copiii, oglinzi.
Oul de cristal
Se împarte clasa în grupe de câte 3-4 elevi. Fiecare grupă primește următoarele materiale: un ou crud, paie de suc, coli, scotch. Sarcina fiecărei grupe este de a confecționa din materialele oferite o protecție pentru oul primit, astfel încât la final, când acesta va fi aruncat, să nu se spargă. Fiecare membru participă la realizarea sarcinii. Când toate grupele sunt gata, la semnalul liderului, câte un reprezentant de la fiecare grupă va da drumul oului, sperând ca acesta să nu se spargă. Câștigă grupa al cărei ou nu se sparge.
Ceea ce este foarte important în desfășurarea acestor activități de incluziune o reprezintă discuția purtată cu elevii după fiecare tehnică/ metodă aplicată, realizându-se astfel debriefingul. Copiii trebuie să conștientizeze faptul că jocul este o formă plăcută de a învăța. Învățămintele extrase din joc sunt mai ușor de reținut și mai ușor de înțeles, importanța acestora fiind foarte mare. Asocierea situațiilor de joc cu situații de viață permite elevilor găsirea soluțiilor potrivite oricărei probleme întâmpinate.
Deși situația actuală este una dificilă pentru fiecare dintre participanții la actul educațional, iar aplicarea acestor metode devine greu adaptabilă contextului, voi încerca să găsesc soluțiile potrivite în așa fel încât elevii să beneficieze în continuare de o educație incluzivă adecvată, care să țină cont de măsurile de prevenire și combatere a îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2, impuse de Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Sănătății. Copiii sunt cei mai importanți, de aceea fiecare dintre noi, profesorii, trebuie să ofere elevilor săi atât sprijin profesional, cât și sprijin emoțional astfel încât aceștia să traverseze mai ușor această perioadă incertă.
Bibliografie:
1. Suportul de curs „Non formal for inclusion – using non formal education methods to foster inclusion”, furnizor Edu2Grow Portugal, Grecia, 01-07.09.2019, desfășurat în cadrul proiectului Erasmus+ , KA101, Educație incluzivă – educație pentru viitor, nr. referință: 2019-1-RO01-KA101-061952.
2. Despre Erasmus+, [Online] Disponibil pe: ec.europa.eu/programmes/erasmus-plus/about_ro, [Accesat la data de 16.08.2020].
Precizare: Material realizat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene. Conţinutul prezentului material reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorilor, iar Agenţia Naţională şi Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care va fi folosit conţinutul informaţiei.