Pe parcursul ultimilor ani, evoluția rapidă a tehnologiilor bazate pe inteligență artificială generativă (AI) a redeschis o dezbatere esențială în mediul educațional românesc: cum se poate adapta școala contemporană unei realități în care instrumente precum ChatGPT, Claude sau diverse modele lingvistice sunt accesibile oricui. Într-un sistem educațional în care disciplina Limba și literatura română a fost adesea asociată cu memorarea mecanică a comentariilor și reproducerea unor tipare rigide de redactare, apariția AI-ului nu trebuie privită cu reticență sau ca o amenințare la adresa integrității academice, ci ca un catalizator pentru regândirea pedagogiei literare.
Valențele didactice ale inteligenței artificiale în experimentul de chimie. De la simularea computațională la practica de laborator
Lucrarea de față analizează modalitățile de integrare a instrumentelor bazate pe Inteligență Artificială (AI) în desfășurarea experimentului de chimie la nivel preuniversitar. Sunt abordate aspecte legate de simularea reacțiilor, evaluarea riscurilor prin analiza Fișelor cu Date de Securitate (FDS/MSDS), personalizarea alegerii de învățare și analiza datelor experimentale. Articolul oferă un cadru metodologic structurat pe etapele lecției, evidențiind modul în care tehnologia digitală completează practica experimentală clasică fără a o substitui.
Șase pălării, șase perspective. Caracterizarea personajului printr-o metodă interactivă
În contextul actual al procesului educațional, utilizarea metodelor interactive și valorificarea resurselor digitale pot contribui la crearea unor situații de învățare în care elevii sunt implicați activ în propria formare, activitățile centrate pe elev oferind posibilitatea dezvoltării nu numai a competențelor specifice disciplinei, ci și a unor competențe transversale, precum colaborarea, creativitatea, gândirea critică, exprimarea opiniilor și capacitatea de autoevaluare. Un exemplu de bună practică îl reprezintă activitatea de învățare desfășurată la clasa a VII-a, la disciplina Limba și literatura română, în cadrul Unității 2 – Aproape de ceilalți, având ca titlu Caracterizarea personajului, cu text-suport Popa Tanda, de Ioan Slavici. Activitatea urmărește valorificarea metodei interactive „Pălăriile gânditoare”, pentru realizarea caracterizării personajului principal, și poate fi adaptată atât activității didactice desfășurate în clasă, cât și unui context online sau hibrid, atunci când situația o impune.
Strategies for Preventing and Combating Cyberbullying Among Adolescents Through Romanian Language and Literature Lessons in Middle School
The rapid expansion of the digital ecosystem has profoundly reshaped forms of social interaction while simultaneously heightening adolescents’ vulnerability to cyberbullying – a type of aggression characterized by permanence and severe viral spread. From a psycho-pedagogical perspective, strictly punitive interventions have proven ineffective in managing online harassment; consequently, adopting educational strategies with a primarily preventive focus is imperative.
This article analyzes the impact of integrating thematic modules on digital safety and online ethics into Romanian language and literature classes at the lower secondary level. Employing an action-research methodology over the course of a semester with an eighth-grade class, the study operationalized skills in critical literacy, argumentation, and reflective writing through the analysis of non-literary texts and formal debates.
Strategii psihopedagogice de incluziune a elevilor cu CES la orele de limba și literatura română în gimnaziu
Asigurarea accesului echitabil la educație, reglementată prin cele mai recente norme legislative, impune o reconfigurare a managementului clasei din învățământul de masă. Integrarea eficientă a elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES) reprezintă o provocare majoră, ce necesită tranziția de la modelele segregative la practici structural incluzive. Acest articol analizează impactul utilizării fișelor de lucru diferențiate și al învățării prin cooperare la orele de limba și literatura română din ciclul gimnazial, având ca fundament teoretic abordările moderne din psihopedagogia specială. Printr-o metodologie de cercetare-acțiune desfășurată pe parcursul unui semestru, s-a evaluat evoluția performanțelor academice și a gradului de coeziune socială pentru un grup de elevi cu tulburări de învățare și ADHD. Intervenția a demonstrat că flexibilizarea și adaptarea structurală a mediului școlar combat direct fenomenul de marginalizare. Rezultatele empirice colectate atestă o creștere semnificativă a indicelui de acceptare socială a elevilor cu CES și o diminuare cu 50% a comportamentelor disruptive. În concluzie, adaptarea curriculară controlată și utilizarea metodelor colaborative nu doar că ameliorează competențele de literație ale elevilor cu dificultăți de învățare, ci optimizează climatul psiho-afectiv și randamentul academic al întregului colectiv de elevi.
Phonological Awareness and Its Role in the Development of Reading and Writing Skills: Implications for Speech and Language Therapy
The acquisition of reading and writing involves the progressive development of linguistic and cognitive skills that enable children to understand the relationship between oral language and its written representation. Among these skills, phonological awareness plays an important role because it involves the ability to identify and consciously manipulate the sound structure of spoken language.
Phonological awareness is a broad concept that includes sensitivity to rhyme and syllable structure, as well as the ability to identify and manipulate phonemes. Phonemic awareness refers specifically to the ability to identify and manipulate phonemes, the smallest sound units of spoken language. This distinction is relevant to speech and language therapy because intervention activities can be organized progressively, moving from larger phonological units toward increasingly complex operations involving individual phonemes.
Metoda TAPPS – Thinking Aloud Pair Problem Solving la disciplina istorie
Metoda TAPPS (Thinking Aloud Pair Problem Solving) este o strategie de învățare cooperativă în care elevii lucrează în perechi, asumându-și roluri distincte – „rezolvitor de probleme” și „ascultător” – pentru a externaliza procesul de gândire în timp ce rezolvă sarcini complexe. Deși inițial dezvoltată pentru disciplinele STEM, TAPPS se aplică eficient și la istorie, transformând analiza surselor, interpretarea cauzalității și argumentarea istorică într-un proces vizibil și metacognitiv.
Erasmus+ la Colegiul Național Bănățean
Uneori, o școală devine mai mult decât un loc în care se învață, devine un spațiu al întâlnirii, al întrebărilor, al ideilor și al schimbării. Așa a fost săptămâna în care Colegiul Național Bănățean și-a deschis porțile pentru cei 12 elevi și cei 2 profesori ai școlii partenere din Żory, Polonia, în cadrul proiectului Erasmus+ „A Cool School for Global Warming”.
De la formarea Erasmus+ la practica la clasă: utilizarea inteligenței artificiale în CLIL
În cadrul proiectului Erasmus+ 2025-1-RO01-KA121-SCH-000331672 – Acreditare în domeniul Educație Școlară al Colegiului Național „Doamna Stanca” Satu Mare, am avut oportunitatea de a participa la cursul „AI for CLIL: Lesson Plans, Resources and Assessment Tools”, organizat de Europass Teacher Academy la Nisa, Franța, în perioada 20–25 iulie 2026.
Mobilitatea a reprezentat o importantă experiență de dezvoltare profesională și cooperare internațională, având ca temă utilizarea inteligenței artificiale (IA) în CLIL – Content and Language Integrated Learning. Scopul cursului a fost explorarea modalităților prin care IA poate sprijini planificarea lecțiilor, crearea resurselor educaționale, dezvoltarea activităților de învățare și evaluarea, contribuind la implicarea, autonomia și creativitatea elevilor.
De la plâns la autonomie: experiențe privind adaptarea copilului la mediul creșei
Intrarea copilului în colectivitatea creșei are o importanță semnificativă atât pentru acesta, cât și pentru familia sa. Pentru copilul antepreșcolar, această experiență poate însemna prima separare semnificativă de părinți și primul contact cu un mediu educațional organizat. Adaptarea nu se produce în același mod și în același timp pentru toți copiii. Unii acceptă relativ ușor noul mediu, în timp ce alții au nevoie de mai mult timp pentru a se simți în siguranță. Plânsul la despărțirea de părinte, refuzul inițial al activităților sau nevoia de apropiere de un anumit adult pot reprezenta modalități prin care copilul își exprimă emoțiile și nevoia de securitate.
