Educația formală atribuie un rol important lecturii ca metodă prin care se dezvoltă competențele de comunicare în situații și forme variate. Programele școlare pentru studierea limbii și literaturii române în liceu menționează valori și atitudini precum cultivarea interesului pentru lectură și a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii, stimularea gândirii autonome, reflexive și critice în raport cu diversele mesaje receptate și formarea unor reprezentări culturale privind evoluția și valorile literaturii române, dezvoltarea interesului față de comunicarea interculturală. Lectura reprezintă o modalitate creativă prin care se pot explora spații și epoci diferite, extinzându-se orizontul cultural, dar și universul interior.
În afara cadrului formal, există un alt tip de întâlnire cu literatura, clubul de lectură, spaţiul în care elevul descoperă cartea ca experienţă personală, prilej de interogație și de comunicare creativă, loc în care sunt prezentate perspective diferite asupra lumii. Clubul de lectură poate contribui la formarea unor cititori autonomi, reflexivi şi dispuşi să intre în dialog atât cu textul, cât şi cu ceilalţi. Prima contribuție importantă a unui club de lectură este schimbarea raportului dintre elev și actul lecturii. Școala are responsabilitatea de a construi repere culturale și de a asigura formarea sistematică a competențelor de lectură. Pentru că funcționează în afara presiunii programei și a notei, clubul de lectură poate recupera o altă dimensiune: libertatea cititorului. Elevul participă la alegerea cărților, propune un autor, o temă, un gen care îl interesează, are libertatea să refuze sau să accepte o lectură sau o perspectivă. Literatura contemporană poate sta alături de opere clasice, romanul alături de memorialistică sau non ficțiune, iar selecția poate include texte din spații culturale și experiențe foarte diferite. Această libertate nu înseamnă absența oricărei orientări. Profesorul are în continuare un rol important în alegerea unor texte valoroase, accesibile și suficient de provocatoare pentru vârsta elevilor. Diferența constă în faptul că alegerea nu mai este percepută exclusiv ca o decizie venită din exterior.
Lectura este, în primul rând, o experiență individuală, însă una dintre calitățile cele mai importante ale clubului de lectură este că asigura trecerea de la personal spre discuție împărtășită, clubul de lectură devenind astfel un mic laborator al dialogului. Studiile asupra cercurilor de lectură arată clar rolul discuţiei între egali, al cooperării şi al responsabilităţii pe care o asumă the elevii. Intervenţia atentă a profesorului poate fi necesară pentru a opri interpretările de suprafaţă şi pentru a deschide perspective noi. Profesorul devine facilitator al conversaţiei: pune întrebarea care împinge discuţia înainte, cere argumente când afirmaţiile rămân superficiale, oferă un context când e necesar şi adaugă o perspectivă pe care grupul nu a luat-o în calcul. Clubul de lectură adaugă încă un nivel, după întâlnirea cu perspectiva personajului, elevul se întâlnește și cu perspectivele celorlalți cititori.
Principiile discutate anterior apar în activitatea Clubul de lectură „Citește CEVa!” al Colegiului Economic Viilor, care a implinit deja doi ani de activitate pe 23 aprilie 2026. La întâlnirile lunare, construite în jurul cărților, ideilor, întrebărilor și emoțiilor pe care acestea le provoacă, au participat elevi din clase diferite, uniți de interesul pentru lectură și dorința de explorare culturală. Diversitatea temelor abordate este semnificativă. Lecturile nu urmăresc un singur gen și nici o succesiune rigidă de opere, ci creează trasee între literatura clasică și cea contemporană, între literatura română și cea universală, între ficțiune, memorialistică și biografie, între probleme istorice și întrebări ale prezentului. De exemplu, întâlnirea „Text și context”, dedicată romanului „1984” de George Orwell, a oferit posibilitatea de a discuta relația dintre literatură și societate, dintre individ, putere, libertate și mecanismele de control. Un astfel de text provoacă elevul să se întrebe în ce măsură problemele formulate de operă aparțin exclusiv epocii în care a fost scrisă. Perspectiva culturală a fost imbogățită și prin faptul că elevii au urmărit o adaptare după romanul lui Orwell, reprezentație susținută de Trupa de teatru American Drama Group Europe, în colaborare cu TNT theatre Britain.
Clubul de lectură poate aduce în dezbatere autori şi texte contemporane, dincolo de limitele programului şcolar. Literatura română contemporană a fost prezentată prin întâlniri dedicate Tatianei Țîbuleac și romanelor „Vara în care mama a avut ochii verzi” și „Grădina de sticlă”. Cele două volume oferă perspective diferite asupra memoriei, relaţiilor de familie, identităţii şi experienţelor care modelează individul. O altă întâlnire a fost dedicată biografiilor romanţate ale unor personalităţi ale culturii române, creându-se, astfel, un punct de întâlnire între literatură, istorie culturală şi destin individual. În acest tip de lectură, elevul este provocat să distingă între document, interpretare şi ficţiune, să se întrebe unde se întâlnesc biografia şi literatura şi cum poate fi reconstruită prin ficţiune imaginea unei personalităţi reale.
Dimensiunea personală a lecturii a fost susținută de propunerea „Îndrăgosteşte te de o carte!”. Dincolo de analiza textului, alegerea unei cărţi presupune afinităţi, curiozitate şi experienţe individuale. A vorbi despre cartea care te a impresionat înseamnă, într o anumită măsură, a vorbi şi despre tine ca cititor. Aceasta este una dintre cele mai directe forme prin care clubul de lectură poate contribui la trecerea de la lectura obligatorie la lectura asumată. Activitățile clubului au depășit granițele tradiționale ale literaturii. Întâlnirea „Comunicarea creativă – de la poezie la inteligența artificială”, cu participarea lui Teodor Hossu Longin, a adus în discuție raportul dintre creativitate, limbaj și noile tehnologii. Tema este foarte relevantă pentru elevii de astăzi pentru că îi provoacă să reflecteze la o întrebare actuală: ce rămâne specific actului de creație umană într-o lume în care inteligența artificială poate genera texte? Într-un alt registru, tema romanului polițist – mister, indicii, rezolvare – a valorificat un gen atractiv pentru cititori și a pus accent pe o altă competență: lectura atentă, formularea ipotezelor, identificarea indiciilor și verificarea lor pe măsură ce textul avansează. Chiar şi lectura asociată în primul rând cu divertismentul poate deveni un exerciţiu de atenţie, inferenţă şi gândire logică.
O importanță deosebită au avut întâlnirile în care literatura a devenit o cale de acces la experiențe istorice și dileme morale dificile. Discuția despre „Fenomenul Pitești” de Virgil Ierunca, sub titlul „Dincolo de abis”, a adus în atenție una dintre cele mai traumatice experiențe ale represiunii comuniste. În acest context, lectura nu înseamnă doar contactul cu un text, ci confruntarea cu întrebări despre libertate, demnitate, responsabilitate, violență și limitele comportamentului uman. Întâlnirea „Între întrebare și revelație”, construită în jurul volumelor „Jurnalul fericirii” de Nicolae Steinhardt și „Evanghelia după Isus Hristos” de José Saramago, a fost la fel de provocatoare. Punerea în dialog a celor două opere a creat premisele unei conversații despre credință, libertate, îndoială, suferință și sens. Astfel de situații arată capacitatea literaturii de a crea un spațiu în care elevii pot întâlni perspective diferite și pot învăța să formuleze și să argumenteze propriile poziții.
Privite împreună, aceste întâlniri arată că identitatea unui club de lectură se conturează în jurul diversității întrebărilor deschise de lectură. De la libertatea individului în raport cu puterea la memorie şi familie, de la istoria recentă la credinţă, de la creaţie literară la inteligenţă artificială sau la mecanismele romanului poliţic, lectura devine un punct de întâlnire între literatură şi viaţa elevului. Opiniile sunt formulate în faţa celorlalţi, confruntate şi, uneori, reconsiderate. Efectul unei lecturi nu se sfârșește cu ultima pagină şi nici cu încheierea întâlnirii. O întrebare pusă de un coleg, o interpretare neaşteptată sau o recomandare de carte pot continua conversaţia mult după aceea.
Experiența clubului de lectură „Citește CEVa!” subliniază avantajele acestei activități extrașcolare: transformarea lecturii individuale într o activitate de grup, bazată pe dialog și pe confruntarea de perspective, crearea unor contexte în care literatura devine un instrument pentru a pune întrebări despre istorie, societate, identitate și lumea contemporană, dezvoltarea personalității prin internalizarea unor valori precum binele, adevărul și frumosul, dar și prin empatie, altruism, gândire logică și imaginație.